În timp ce declaraţiile preşedintelui Emmanuel Macron din ultimul timp irită tot mai mult Kremlinul, Franţa a plătit Rusiei peste 600 de milioane de euro în acest an pentru gaz natural lichefiat (GNL), arată noile date.
Această sumă reprezintă cea mai mare creştere în rândul ţărilor UE faţă de anul trecut, scrie Politico.
Noile date dezvăluie că Franţa şi-a crescut discret plăţile de gaz către Rusia, chiar în timp ce preşedintele Emmanuel Macron se poziţionează foarte vocal ca unul dintre cei mai aprigi apărători ai Ucrainei.
În primele trei luni ale acestui an, livrările de gaze naturale lichefiate ruseşti către Franţa au crescut mai mult decât către orice altă ţară din UE, comparativ cu anul trecut, potrivit datelor analizate pentru Politico de think tank-ul Centre for Research on Energy and Clean Air (Centrul pentru Cercetări în domeniul Energiei şi Aerului Curat, CREA - n.r.).
În total, Parisul a plătit peste 600 de milioane de euro Kremlinului pentru livrările de gaz de la începutul anului, arată datele - ceea ce a dus la apeluri pentru ca Franţa să-şi reducă achiziţiile în creştere.
"Nu se poate ca Franţa, pe de o parte, să spună că trebuie să fim duri cu Rusia şi, pe de altă parte, să o plătească cu bani mulţi", a declarat sub acoperirea anonimatului un diplomat dintr-o ţară UE citat de Politico.
Tranzacţiile tot mai mari cu gaze ale Parisului cu Rusia vin în contextul în care Macron a încercat să adopte o linie mai dură în sprijinul Kievului, la doi ani după ce Moscova şi-a lansat invazia la scară largă asupra vecinului său.
Luna trecută, liderul francez nu a exclus posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina şi a îndemnat aliaţii să nu fie "laşi" în apărarea Kievului, marcând o schimbare bruscă de ton comparativ cu apelurile sale anterioare de a nu-l "umili" pe preşedintele rus Vladimir Putin.
Cum justifică Franța
Franţa insistă că achiziţiile sale de gaze sunt necesare pentru a menţine aprovizionarea gospodăriilor din Europa şi mai susţine că este blocată de un acord pe termen lung cu Rusia, din care ar fi dificil din punct de vedere juridic să iasă.
Dar criticii spun că Parisul ar putea face mai mult pentru a reduce achiziţiile blocului, argumentând că inacţiunea sa se datorează parţial rezistenţei din partea companiei naţionale de energie a Franţei, TotalEnergies, scrie Politico. TotalEnergies a semnat cu Rusia contracte pe termen lung, care o obligă să cumpere GNL din Rusia.
În orice caz, importurile scot la iveală eforturile slabe ale UE de a stopa veniturile obţinute de Rusia din combustibili fosili - care reprezintă aproape jumătate din bugetul Kremlinului - în timp ce Moscova găseşte modalităţi din ce în ce mai creative de a eluda măsurile existente, iar sancţiunile UE se bâlbâie.
La câteva luni de la asaltul total al Rusiei asupra Ucrainei în 2022, UE a prezentat un plan pentru a pune capăt dependenţei blocului de importurile fosile de la Moscova până în 2027. Până în prezent, a fost în mare parte un succes.
Deşi unele state din UE continuă să cumpere combustibil nuclear şi o parte din petrolul şi gazele trimise prin conducte de Rusia, blocul şi-a redus dependenţa de gazul de la Moscova cu două treimi şi a impus o interdicţie generală asupra importurilor de cărbune şi petrol pe cale maritimă.
Franța nu este singurul vinovat
Însă eforturile similare de a elimina gazele naturale lichide au eşuat. Deşi combustibilul a reprezentat doar 5% din consumul de gaz al UE de anul trecut, ţările UE au plătit Moscovei peste 8 miliarde de euro pentru exporturile sale, potrivit noului raport al CREA publicat joi.
Franţa este departe de a fi singurul vinovat. Cel puţin nouă ţări din UE continuă să cumpere GNL rusesc, arată datele din transportul maritim. Dar Parisul conduce în statisticile UE atât în ceea ce priveşte volumele absolute importate în 2024 - 1,5 milioane de tone în total -, cât şi în ceea ce priveşte creşterea achiziţiilor în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Belgia, Spania şi Ţările de Jos - cei mai mari trei cumpărători de GNL de la Moscova după Franţa - au spus că ar sprijini măsurile de reducere a acestor achiziţii, dar susţin că toată lumea trebuie să acţioneze împreună, altfel va fi inutil.
"Singura cale de urmat este o abordare comună cu privire la modul de reducere sau de interzicere a importurilor", a declarat luna trecută ministrul spaniol al Energiei, Teresa Ribera, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor energiei din UE. "Avem nevoie de acest lucru cât mai curând posibil", a arătat ea.
În cadrul aceleiaşi reuniuni, Lituania a propus chiar o interdicţie totală a GNL rusesc.