În toate regiunile ucrainene aflate sub ocupație rusă, Moscova se confruntă cu imposibilitatea de a asigura una dintre cele mai elementare nevoi pentru populația pe care pretinde că a „eliberat-o” – apa potabilă.
Anii de neglijență și distrugeri cauzate de război au lăsat zonele ocupate din regiunile Lugansk și Donețk cu o infrastructură aproape nefuncțională, iar în teritoriile ocupate mai recent din Herson și Zaporojie, distrugerea barajului Kahovka de către forțele ruse, în iunie 2023, a golit rezervoarele. În Crimeea ocupată, parțial alimentată de aceleași rezervoare, se profilează o criză după al doilea an de secetă.
„Se pare că oamenii sunt ținuți intenționat într-o stare de supraviețuire, ca să stea la cozi pentru apă și să nu se gândească la politică, rezistență sau proteste”, a declarat pentru Kiev Independent un activist din mișcarea Yellow Ribbon, aflat în teritoriile ocupate.
Criza tot mai gravă se suprapune cu pretențiile lui Vladimir Putin de a obține și mai mult teritoriu ucrainean în cadrul unor eventuale negocieri de pace mediate de SUA, președintele american Donald Trump fiind dispus, potrivit relatărilor, să accepte controlul deplin al Rusiei asupra regiunilor Lugansk și Donețk.
Lipsa apei este rezultatul direct al agresiunii rusești, iar Kremlinul, deși admite problema, nu a luat măsuri reale pentru a o rezolva.
Donețk: viața dictată de robinetul gol
Problemele sunt deosebit de acute în zonele ocupate din regiunile Donețk și Lugansk încă din 2014.
„Problema apei e atât de gravă încât la asta te gândești din zori și până seara”, a spus o membră a grupului partizan Zla Mavka, din Donețk.
„În districtul Kirovski am rămas aproape complet fără apă. Înainte mai curgea un firicel pentru jumătate de oră, acum uneori robinetul e uscat toată ziua”, a adăugat ea.
Putin însuși a discutat recent despre „situația de criză” cu Denis Pușilin, liderul administrației de ocupație din Donețk, și a sprijinit reducerea prețurilor la apă.
De la începutul ocupației, apa este distribuită după un program arbitrar, deseori nerespectat. „Ce fel de program e acela când copiii tăi nu au apă de băut?”, a întrebat aceeași membră a Zla Mavka.
Invazia pe scară largă din 2022 a agravat criza. „Până atunci, apa venea din teritoriul ucrainean prin canalul Severski Donețk-Donbas. În 2022, Rusia a distrus stațiile de filtrare, barajele și canalul. Încercarea de a-l înlocui cu o conductă Don-Donbas a eșuat - nu poate furniza suficientă apă”, a explicat Elina Beketova, cercetătoare asociată în cadrul Programului pentru Reziliență Democratică al Centrului pentru Analiza Politicii Europene (CEPA).
Situația este atât de disperată încât copiii din Donețk au început să înregistreze apeluri video către Putin, cerând apă.
Lugansk: apa din minele inundate
În Lugansk, locuitorii trăiesc cu lipsuri.
„Când au început luptele, apa a fost tăiată trei luni. A fost un dezastru”, a spus o femeie originară din Lugansk, acum aflată pe teritoriul controlat de Kiev. Părinții ei, rămași sub ocupație, cărau apa de la o fântână a bisericii, la kilometri distanță.
Astăzi, doar 2,5% din rețeaua de apă a regiunii mai este funcțională, potrivit Elinei Beketova. Apa de la robinet este descrisă drept „otravă”, despre care circulă zvonuri că provine din minele inundate.
„Cunosc oameni care au instalat filtre. Se strică într-o lună, înfundate cu rugină, metale și calcar”, a spus aceeași femeie.
Activistul Yellow Ribbon afirmă că autorităților ruse „pur și simplu nu le pasă”. „Problema e generalizată, dar nici măcar pașii minimi nu sunt făcuți. Rusia cheltuiește pe război, nu pe viețile oamenilor.”
Herson și Zaporojie: barajul distrus și satele uscate
În sud, în teritoriile ocupate după 2022, distrugerea barajului Kahovka a lăsat canalele fără apă.
„Rezervorul Kahovka era vital. Forțele ruse au distrus stațiile de pompare. Chiar dacă ar reveni apa, canalele trebuie reconstruite de la zero”, a spus Serhii Danilov, adjunct al Asociației pentru Studii despre Orientul Mijlociu, specializat totodată în regiunea Herson.
În iulie, în satul Kairy, un incendiu a fost stins cu doar șapte găleți de apă adunate de pe stradă. „Toți pomii fructiferi sunt uscați, oamenii cultivă legume doar pentru consum propriu”, a spus un localnic.
Seceta agravează situația: „La Skadovsk n-a plouat de o lună și jumătate”, a adăugat Danilov.
Crimeea: peninsulă în pragul colapsului
Chiar și în Crimeea ocupată, unde Rusia a investit masiv, rezervele de apă sunt „la limită”. Al doilea an de secetă și secarea canalului Crimeii de Nord amenință peninsula.
„După anexarea ilegală din 2014, Ucraina a tăiat accesul la canal. A fost temporar redeschis în 2022, dar după distrugerea barajului Kahovka alimentarea a încetat”, a spus Beketova.
Rezervoarele Crimeii s-au golit semnificativ în vara aceasta, iar specialiștii locali avertizează: „Dacă nu plouă, până în octombrie, Crimeea va intra într-o criză severă a apei.”