Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a prezentat, joi, concluziile reuniunii grupului București 9, unde au participat, în premieră, ca invitați și omologii din Franța și Ucraina.
București 9 e un format lansat în 2015 de președintele Klaus Iohannis, alături de președintele Poloniei. Reunește, pe lângă cele două state, și Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia și Slovacia.
”Formatul B9 continuă să-și demonstreze valoarea pentru securitatea flancului estic. Reuniunea pe care tocmai am încheiat-o ne-a oferit un cadru foarte bun pentru a analiza și a ne consulta. Actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii și nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spațiului transatlantic în integritatea sa. Deci ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne doar la Marea Neagră.
Federația Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Marii Negre, acestea sunt evoluții îngrijorătoare, care necesită atenția noastră permanentă și atunci am decis să contiuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile pe care trebuie să le luăm împreună, astfel încât să obținem o dezescaladare a situației, o continuare a dialogului”, a spus Bogdan Aurescu, într-o conferință comună cu ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian, care este prezent la București zilele acestea.
Aurescu i-a mulțumit omologului său în contextul anunțului făcut de Emmanuel Macron privind dislocarea de trupe în România.
”Acesta e un semnal extrem de puternic pentru angajamentul Franței pentru apărarea flancului estic. O consolidare a flancului estic e necesară indiferent de evoluțiile situației actuale. Există o deteriorare continuă a situației de securitate, ca urmare a diverselor acțiuni destabilizatoare ale Rusiei și care în ultima perioadă s-au intensificat.
Ne bucură să vedem angajamentul Franței față de securitatea statelor aliate, e un angajament constant care s-a manifestat de-a lungul anilor printr-o prezență franceză aeriană, maritimă și iată că vom avea și o prezență terestră”, a continuat oficialul român.
România sprijină aderarea Ucrainei la UE și NATO
În ce privește Ucraina, Aurescu a spus că România își menține sprijinul pentru ca această țară să adere la UE și NATO, când va îndeplini condițiile.
”Ministrul de Externe ucrainean a răspuns invitației și a participat în premieră. Este o invitație care reflectă solidaritatea și susținerea noastra pentru securitatea acestei țări, pentru aspirațiile europene și euroatlantice. Am reiterat sprijinul pentru politica ușilor deschise și pentru decizia luată în 2008, la Summit-ul de la București, privind aderarea Ucrainei la Alianță, atunci când codițiile vor fi îndeplinite”, a punctat Aurescu.
Ministrul a spus că Rusia dorește să destabilizeze arhitectura de securitate actuală, fapt ce nu poate fi acceptat.
”Am abordat în detaliu situația de securitate regională, cu accent pe evoluțiile care sunt marcate de deteriorarea semnificativă a acestei situații, în condițiile în care continuă masarea de trupe rusești. Am subliniat preocupările noastre privind acțiunile Rusiei, care sunt îndreptate spre subminarea arhitecturii de securitate europene.
Arhitectura de securitate eurpeană trebuie să fie menținută și apărată. Trebuie îmbunătățit efortul de implementare a acestor concepte și mecanisme.
Nu putem să acceptăm amenințarea cu folosirea forței, nu putem să acceptăm concepte depășite cum sunt cele referitoare la sferele de influență, nu putem să acceptăm încercări de subminare a politicii ușilor deschise a NATO. Fiecare stat are libertatea de a-și alege propria politică de securitate”, a subliniat ministrul român.
El a adăugat că statele participante au decis că este esențial să fie dat un răspuns comun Rusiei, care să readucă discuția spre calea soluțiilor și a dialogului. În paralel, s-a discutat despre sancțiuni. ”Nu dorim să folosim acest pachet de sancțiuni, dar simpla lui pregătire poate să aibă un efect de descurajare”.
Îl provoacă NATO pe Putin?
Ministrul francez a fost întrebat dacă anunțul Franței în ce privește trimiterea de soldați în România, împreună cu anunțul similar al SUA, nu va fi privit de Vladimir Putin ca o provocare.
”Nu este vorba de o provocare dacă răspundem la angajamentele pe care le avem în cadrul NATO. Nu văd de ce discuțiile ar trebui să fie perturbate între președinții Macron și Putin (care urmează să aibă o nouă convorbire - n.red.). Subiectul de fond e detensionarea și trebuie făcut totul pentru a ajunge cât mai repede posibil la dezescaladare. Ce facem pentru asta? Descurajăm și apoi încercăm să avem dialog.
Trebuie să evităm o degradare a situației. La ora acuală e adevărat că situația e gravă și Rusia dispune de forțele necesare pentru a lansa o acțiune militară rapid, dacă dorește. Președintele Putin să aleagă mai degrabă o dezescaladare decât o confruntare”, a spus Jean-Yves Le Drian.
Ministrul francez a fost completat de Aurescu.
”Nu se poate vorbi de o desfășurare de forțe aliate care să reprezinte o provocare pentru Rusia. Tot ce a făcut NATO din 2014 până acum a fost în reacție la atitudinile agresive ale Federației Ruse.
Tot ce NATO a făcut pe flancul estic nu reprezintă altceva decât măsuri de descurajare și apărare în fața unor potențiale amenințări”, a conchis ministrul român.