Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi că omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko i-a cerut să creeze o forţă de poliţie de rezervă pentru un eventual sprijin care să fie acordat Belarusului.
Dar liderul de la Kremlin a promis că nu o va folosi decât în caz de necesitate, potrivit agenţiei Interfax, citată de Reuters şi EFE.
20 de jurnalişti care se pregăteau să relateze de la un protest au fost reţinuţi în Belarus
Lukaşenko ''mi-a cerut să formez un contingent de membri ai forţelor de ordine. Şi l-am făcut. Dar am convenit de asemenea că acesta va fi folosit numai dacă situaţia scapă de sub control'', a declarat Putin la postul Rossiya 1.
''Lukaşenko mi-a transmis că ar dori să-i oferim, în caz de necesitate, ajutorul necesar. Şi i-am spus că Rusia îşi va îndeplini obligaţiile'', a menţionat liderul de la Kremlin, explicând faptul că în virtutea acordurilor bilaterale şi multilaterale, respectiv Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTCS) şi Uniunea Rusia-Belarus, Moscova are ''obligaţii'' faţă de Minsk.
România dă 100.000 de euro pentru societatea civilă și presa liberă din Belarus
”Situația e în curs de normalizare”
Preşedintele rus a apreciat că în opinia Moscovei situaţia din Belarus este în curs de normalizare şi deocamdată nu vede necesitatea folosirii unor forţe ruseşti în această ţară în contextul crizei politice şi al manifestaţiilor ce continuă după alegerile prezidenţiale din 9 august la care Lukaşenko a obţinut 80% din voturi, rezultat contestat de opoziţie.
''Sper că toate problemele, şi ele există, desigur, altfel oamenii nu ar ieşi în stradă, este un lucru absolut evident, se vor soluţiona în cadrul constituţional şi legal, şi prin mijloace paşnice'', a afirmat preşedintele rus.
El a acuzat puterile occidentale că încearcă să influenţeze evoluţiile din Belarus, în timp ce în opinia sa Rusia are faţă de Belarus un comportament mult mai moderat decât europenii şi americanii.
''Nouă nu ne este indiferent ce se întâmplă acolo (în Belarus). Este o ţară foarte apropiată, ar putea fi ţara cea mai apropiată de noi'', a subliniat Vladimir Putin.
Opoziţia din Belarus spune că e inadmisibil așa ceva
Consiliul de coordonare al opoziţiei din Belarus a declarat joi că este inadmisibil ca Rusia să înfiinţeze forţe armate de orice fel pentru a le utiliza în Belarus, relatează Reuters.
Consiliul de opoziţie a precizat într-un comunicat că ''regretă'' faptul că forţa de poliţie a fost creată la cererea lui Lukaşenko şi consideră că aceasta reprezintă o ''încălcare a dreptului internaţional''.
''Consiliul de coordonare (al opoziţiei din Belarus - n. red.) consideră inadmisibilă crearea de formaţiuni armate pe teritoriul rus sau al oricărui alt stat cu obiectivul de a fi folosite pe teritoriul belarus. Aceasta contravine dreptului internaţional şi poziţiei societăţii belaruse'', au semnalat opozanţii din Belarus în comunicatul citat de portalul AFN.by.
''Mecanismele Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă trebuie activate exclusiv în caz de invazie armată. Nu considerăm că în Belarus ar exista condiţii pentru ca situaţia să scape de sub control'', mai afirmă opozanţii, după ce preşedintele Putin a invocat prevederile acestui tratat.
Belarus: Lukashenko amenință că închide fabricile unde protestează muncitorii
Secretarul general al NATO cere Rusiei să nu se amestece
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat joi un apel către Rusia de a nu ''se amesteca'' în Belarus, transmite AFP.
''Nimeni, nici Rusia, nu trebuie să se amestece acolo. Belarus este un stat suveran şi independent'', a subliniat Stoltenberg într-un interviu pentru ediţia online a cotidianului german Bild.
''Este foarte clar: noi respectăm integritatea teritorială a Belarusului'', a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, care a avut joi, la Berlin, o întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel.
În ultimele 17 zile, zeci de mii de demonstranţi au ieşit pe străzile din Minsk şi din alte oraşe din Belarus pentru a protesta împotriva realegerii controversate a lui Lukaşenko (65 de ani) în funcţia de preşedinte la scrutinul prezidenţial din 9 august.