După săptămâni de manifestații, în elita politică iraniană încep să apară primele fisuri. Un proeminent politician conservator cere revizuirea legii care impune purtarea obligatorie a vălului islamic.
Apelul a fost lansat de Ali Larijani, fostul președinte al parlamentului iranian și una dintre cele mai respectate figuri politice ale țării. Acesta a declarat că demonstrațiile au rădăcini politice adânci și nu sunt rezultatul provocărilor americane sau israeliene, cerând modificarea legii care impune un cod vestimentar strict pentru femeile din Iran, relatează The Guardian.
Într-un interviu publicat de un site iranian, acesta a atras atenția că întărirea excesivă a convențiilor sociale provoacă reacții extreme, dar a avut grijă să-și nuanțeze observațiile critice când a făcut referire la autorități: "Jihabul este o soluție culturală, nu are nevoie de decrete și referendumuri. Apreciez serviciile poliției și ale Basij (miliția paramilitară alcătuită din voluntari - n.red.), dar această sarcină de încurajare a purtării jihabului nu ar trebui să le fie atribuită lor."
"E ca atunci când cineva are o migrenă, dar îi prescriem o rețetă pentru un cardiac care are toate arterele blocate. În această situație suntem noi în chestiunea jihabului", a exemplificat el.
Exemplul Andaluziei este greșit
Larijani a spus că, până în 1979, înainte de răsturnarea de la putere a şahului Iranului, Reza Pahlav, purtarea jihabului nu era încurajată, iar acesta era folosit voluntar. "Guvernarea islamică înseamnă că oamenii își văd de treburile lor. La fel și în ce privește justiția socială. Dacă lucrurile sunt conduse de oameni, talentele lor vor înflori. Problema e că, dacă într-o societate tinerii nu aplică corect una dintre legile Sharia (sistemul legislativ islamic derivat din Coran - n.red.) din punct de vedere intelectual și social, asta nu înseamnă că e greșit 100%", a subliniat el.
Fostul șef al Parlamentului de la Teheran a respins teoria promovată pe scară largă conform căreia societatea islamică iraniană s-ar putea prăbuși la fel cum Andaluzia – potrivit unor oameni de știință – a adoptat creștinismul, în secolul al XV-lea, din cauza eliminării obligației de a purta vălul islamic. "În unele societăți islamice, regulile jihabului sunt mai rigide ca ale noastre. E mai puțină corupție în ele? Nu, este mai ascunsă", a punctat el.
Larijani, care a criticat "răspunsul rigid" al autorităților la proteste, a fost decenii la rând o figură politică centrală în Iran.
Anul trecut, Consiliul Gardienilor i-a interzis înscrierea în cursa electorală pentru funcția de președinte al țării, fiind considerat o amenințare pentru câștigătorul scrutinului, Ebrahim Raisi, favoritul liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.
Poziția lui sugerează că linia dură adoptată de Guvern nu este asumată de toți liderii politici. Totodată, viziunea lui contrastează puternic cu cea a liderului suprem, ayatollahul Khamenei, și a autorităților iraniene, care încearcă să submineze credibilitatea familiei Mashei Amini, tânăra în vârstă de 22 de ani ucisă după ce a fost arestată luna trecută de poliția moravurilor din Iran, episod care a provocat ample mișcări de protest în întreaga țară.
Apar critici și în presa cenzurată
Și în presa cenzurată care a criticat continuu demonstrațiile au început să apară câteva critici la adresa reacției autorităților. "Ceea ce se întâmplă acum la nivelul guvernării din țara noastră nu se bazează nici pe separația puterilor, nici pe incluziunea unei diversități de opinii în conducere", se arată într-un articol publicat de cotidianul Jomhuri-ye Eslami.
Între timp, protestele continuă în Teheran și în orașele kurde Sanandaj, Saqez, Bukan și Dehgolan. Multe magazine au rămas închise, în semn de protest față de politica represivă a regimului, iar în capitală o demonstrație condusă de asociația barourilor din Teheran a fost spartă de forțele de securitate.
Internetul continuă să funcționeze cu întreruperi, din cauza eforturilor autorităților de a bloca modul eficient în care protestatarii se informează și se organizează, după ce a devenit clar că aceștia nu mai vor doar relaxarea legii jihabului, ci chiar răsturnarea regimului.
Potrivit filialei locale a organizației norvegiene Iran Human Rights (HIR), numărul morților în urma reprimării protestelor depășește 200.
Un cunoscut politician reformist, Mostafa Tajzadeh, a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru complot împotriva sistemului.
Ali Salehi, procurorul general al Teheranului, a declarat că au fost întocmite 60 de rechizitorii împotriva demonstranților din capitală.