Cultura și artiștii din Rusia sunt printre cei mai afectați de războiul declanșat de Putin, fiind vizați de mai multe boicoturi sau interdicții în multe părți din lume.
Parlamentul ucrainean a adoptat duminică o lege care interzice difuzarea la radio şi TV, precum şi interpretarea în spaţiul public a muzicii artiştilor ruşi, cu excepția celor care au condamnat public invazia. Mai mult, pentru importul de cărţi din alte ţări decât Rusia şi Belarus, dar care sunt tipărite în „limba agresorulu”, va fi necesară o licenţă specială.
În Țara Galilor, Orchestra filarmonică din Cardiff a scos din program pisele lui Ceaikovski, Royal Opera House de la Londra a renunțat la compania de balet Balșoi, o universitate din Italia a anulat lecturile din Dostoievski, iar Netflix a oprit filmările la adaptarea romanului lui Tolstoi „Anna Karenina".
Maria Alehina, membră fondatoare a formației Pussy Riot, trupă cunoscută pentru atitudinea anti-Putin, cere comunității internaționale să sprijine cultura rusă, și așa reprimată de Kremlin, și să sancționeze Rusia acolo unde chiar ar afecta-o, la exporturile de petrol și gaz, relatează The Guardian.
"E o prostie! Nu Ceaikovski a invadat Ucraina. N-are niciun sens să-l interzici pe Ceaikovski, dar ar avea sens să interzici tot petrolul și gazele din Rusia", a precizat ea.
Alehina arată că „e o perioadă neagră" pentru artiștii și activiștii din Rusia, unde acum represiunea a ajuns „la un nivel pe care niciunul dintre noi nu l-a mai văzut vreodată".
Pussy Riot militează pentru condamnarea lui Putin la Curtea Penală Internațională de la Haga pentru crime de război și cere măsuri politice mai ferme. „Ar fi un exemplu perfect pentru viitor, pentru ca toți dictatorii să vadă că există responsabilitate pentru faptele lor", a spus și Olga Borisova, o altă membră a trupei.
Ele critică reacția Occidentului, susținând că lucrurile nu ar fi ajuns aici dacă măsurile erau luate și menținute după anexarea Crimeii.
„De 10 ani îi spunem Vestului cât de periculos este să ai o dictatură în cea mai mare țară din lume, care are arme nucleare, o armată și ambiții de imperiu, dar interesele de afaceri au fost mai importante", a acuzat Alehina, adăugând că dacă sancțiunile ar fi fost impuse după anexarea Crimeei, în 2014, „n-ar mai fi fost război".
Aceasta a subliniat că țările occidentale pot face și mai multe eforturi pentru susținerea Ucrainei cu arme, ajutor umanitar și sprijin pentru refugiați decât „doar poze cu Boris Johnson îmbrățișându-l pe Zelenski". "În afară de PR ce faceți?", a întrebat Alehina.