Noi violenţe au izbucnit joi seara, în Irlanda de Nord, agitată de o săptămână de incidente aşa cum provincia britanică nu mai văzuse de mulţi ani.
În pofida apelurilor la calm care au venit în ultimele zile din partea Londrei, Dublinului şi Washingtonului, manifestaţiile au continuat cu aceeaşi violenţă.
La Belfast, poliţiştii din forţele speciale au fost atacaţi cu pietre şi cocteiluri Molotov, în timp ce încercau să împiedice mulţimea să se îndrepte către un protest al unioniştilor, a constatat un corespondent al agenţiei France Presse.
De o săptămână, Irlanda de Nord este agitată de o serie de incidente fără precedent din 1998, cu proiectile aruncate asupra Poliţiei şi maşini incendiate, care au loc în principal în zonele loialiste cu majoritate protestantă.
Aceste violenţe, care s-au soldat până acum cu rănirea a mai mult de 50 de poliţişti, amintesc de deceniile sângeroase ale luptelor de stradă dintre republicani, care sunt în principal catolici partizani ai reunificării cu Irlanda, şi cei care susţin Regatul Unit al Marii Britanii, care sunt mai ales protestanţi.
Apelurile la calm au rămas fără ecou
Noile incidente de joi seară au izbucnit în pofida apelurilor la calm lansate mai devreme în cursul zilei de premierii britanic şi irlandez, care şi-au unit vocile cu cele ale liderilor din Irlanda de Nord, unionişti, dar şi republicani, pentru a condamna aceste violenţe "inacceptabile".
Înaintea unei şedinţe extraordinare a parlamentului local, guvernul nord-irlandez, alcătuit din unionişti şi republicani, a dat publicităţii un comunicat denunţând violenţele ''total inacceptabile şi nejustificate'', solicitând încetarea "atacurilor împotriva poliţiei, serviciilor publice şi comunităţilor".
Premierul britanic, Boris Johnson, care l-a trimis la faţa locului pe ministrul pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, a discutat în cursul după-amiezii cu omologul său irlandez, Micheal Martin.
Context
Acordul de pace din Vinerea Mare (1998) a estompat frontiera dintre provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda. Însă Protocolul privind Irlanda de Nord cuprins în acordul asupra relaţiei post-Brexit între Regatul Unit şi UE a fragilizat şi mai mult acest echilibru delicat, deşi obiectivul său este menţinerea acordului de pace.
Conform acestui protocol, Irlanda de Nord rămâne atât în teritoriul vamal britanic, cât şi în piaţa unică europeană, prin aplicarea unui set limitat de norme UE privind piaţa unică a mărfurilor şi uniunea vamală, iar pentru evitarea reapariţiei unei frontiere fizice între Irlanda de Nord şi Irlanda controalele vamale au fost deplasate în porturile nord-irlandeze.
În pofida unei perioade de tranziţie menite să permită companiilor să se adapteze, noile dispoziţii au provocat perturbări în aprovizionare după 1 ianuarie.