Alianța nord-atlantică trebuie să fie capabilă să poarte un război major cu Rusia în următorii cinci până la nouă ani, pentru a-i limita șansele Moscovei de a extinde conflictul din Ucraina într-o confruntare cu Occidentul, arată un raport recent.
NATO riscă să fie nevoită să ajungă din urmă Rusia, în ciuda războiului dezastruos din Ucraina al Moscovei, dacă nu ia încă de pe acum măsuri, arată un raport al Consiliului German pentru Relații Externe – DGAP.
Și asta pentru că Rusia reprezintă cea mai mare și mai urgentă amenințare la adresa țărilor NATO, consideră autorii documentului, Christian Mölling și Torben Schütz, potrivit Newsweek.
După terminarea luptelor intense în Ucraina, regimul din Moscova ar putea avea nevoie de șase până la zece ani pentru a-și reface armata. În acest interval de timp, NATO trebuie să-și aducă forțele armate la capacitatea de a descuraja și, dacă e necesar, de a lupta împotriva Rusiei. Doar atunci NATO va fi în situația de a reduce riscul izbucnirii unui nou război în Europa, subliniază raportul.
"Dacă Moscova reușește să aibă trupele după doar șase ani, pentru NATO va fi tot mai greu să o prindă din urmă", subliniază autorii.
Președintele Vladimir Putin și ceilalți oficiali din conducerea țării au spus în mai multe rânduri că invazia din Ucraina este un război împotriva Occidentului colectiv, o lovitură preventivă asupra unui bloc condus de americani, concentrat pe suprimarea și dezmembrarea Rusiei.
Până acum, pacea sinuoasă dintre NATO și Rusia a rezistat. Chiar dacă armele Alianței pulverizează unitățile ruse din Ucraina, Moscova s-a limitat doar la amenințări nucleare. Ambele tabere par angajate mai degrabă într-un război rece.
Oleg Ignatov, analist principal pentru Rusia al organizației Crisis Group, consideră că amenințările nucleare ale Moscovei sunt semnale către NATO de a nu interveni direct. "Ar fi un coșmar. Atât NATO, cât și Rusia au făcut tot posibilul pentru a preveni un conflict direct de la începerea acestui război", a explicat el.
Armata rusă a fost grav afectată de războiul din Ucraina, iar limitele efortului de modernizare atât de lăudat al Moscovei de-a lungul deceniilor au devenit clar vizibile pentru toată lumea. Dar marele urs încă nu a fost pus cu botul pe labe, avertizează autorii raportului.
"Chiar și după aproape doi ani de luptă în Ucraina, capacitatea de război a Rusiei este mai mare decât sugerează impresia actuală", scriu aceștia. "Forțele terestre ruse au suferit cele mai mari pierderi în ceea ce privește personalul și echiparea; acestea vor reprezenta principalul efort de reconstrucție. În timp ce forțele aeriene au pierdut și personal calificat, pierderile sale în ceea ce privește materialul sunt relativ minore (aproximativ 10 până la 15%). În același timp, ambele servicii și-au demonstrat adaptabilitatea", detaliază ei.
Cei care au supraviețuit măcelului de pe câmpurile de luptă din Ucraina se vor dovedi valoroși pentru regruparea forțelor Rusiei. "Vor fi mai experimentați decât noi. Au învățat cum să lupte prin durere, sânge și suferință. Dar au învățat", a declarat pentru Newsweek, la începutul acestui an, Andrus Merilo, comandantul Brigăzii 1 estoniene, despre viitorii comandanți ruși de batalioane și de brigăzi.
ASTĂZI PE SPOT:
Singurul lucru care descurajează Kremlinul
Putin nu dă niciun semn de retragere din pariul lui ucrainean, iar cele două decenii în care a condus autoritar Rusia a sufocat plăpânda opoziție politică din țară. Nici sancțiunile occidentale n-au dus la prăbușirea economiei ruse.
"Rusia se confruntă cu mai puține provocări majore decât Occidentul în ceea ce privește rezistența societății sale. Regimul suprimă cu violență orice apariție a societății civile. Disponibilitatea societății de a accepta pierderea de vieți omenești este evident mare, întrucât războiul din Ucraina a provocat deja Rusiei peste 250.000 de morți și răniți", arată raportul DGAP.
Ucraina și partenerii ei occidentali se așteaptă la un război lung, iar potrivit analiștilor Consiliului German pentru Relații Externe, NATO ar trebui să înceapă de pe acum pregătirile pentru următorul conflict.
"Termenul limită pentru implementarea acestor planuri poate fi clar stabilit; acesta este definit de timpul de care forțele armate ruse au nevoie pentru a se reface, adică șase până la zece ani după încheierea luptelor intense din Ucraina", subliniază autorii.
Potrivit acestora, NATO trebuie să-și finalizeze propria repoziționare cu cel puțin un an înainte ca Rusia să ajungă la capacitatea de război: "Acest lucru i-ar da Kremlinului șansa de a recunoaște la timp că fereastra rusă de oportunitate pentru un atac de succes asupra NATO nu s-a deschis. Ținând cont de momentul refacerii Rusiei, NATO trebuie, prin urmare, să atingă capacitatea de război în termen de cinci până la nouă ani pentru a o putea descuraja să intre în război."
Viteza este esențială, precizează raportul, sugerând că descurajarea fermă este cheia anticipării gândirii strategice rusești. "Orice trupe sau sisteme pe care țările NATO le desfășoară cu puțin timp înainte de a se realiza refacerea Rusiei nu îi vor afecta aprecierile. Rusia ar subestima pregătirea de luptă a NATO și ar putea fi tentată să declanșeze un război", consideră autorii.
Marea Baltică a devenit "un lac NATO", dar nu e de ajuns
Alianța nord-atlantică s-a mobilizat pentru a face față amenințării rusești după ce trupele Moscovei au invadat Ucraina în februarie 2022. Statele membre NATO au donat tancuri, piese de artilerie și chiar avioane de luptă forțelor ucrainene, un sprijin care părea imposibil în primele luni de război, notează Newsweek.
Finlanda s-a alăturat alianței, adăugând peste 1.330 de kilometri frontierei NATO cu Rusia, în timp ce Suedia se îndreaptă și ea pe aceeași cale. Marea Baltică, prin care multe dintre cele mai importante flote navale și comerciale ale Rusiei străbat lumea, pare acum "un lac NATO".
Însă alianța militară s-a mișcat greu cu livrarea de arme avansate către Ucraina și nu reușește să-și extindă capacitatea de producție militară pentru a face față mașinăriei de război ruse. Producția mică de obuze pentru artilerie, în special, a evidențiat o vulnerabilitate a aliaților occidentali în condițiile în care războiul din Ucraina "toacă" uriașe cantități de muniție.
În plus, cele mai multe țări NATO încă nu reușesc să atingă ținta acceptată în 2014 de a cheltui anual 2% din PIB în scopuri militare timp de un deceniu. Printre "codașe" se numără națiuni importante, precum Germania, Franța și Italia.
Una dintre cauze este oboseala de război. Deși Ucraina rămâne populară în NATO, toate țările se confruntă cu probleme economice și cu criza costului vieții, ceea ce face din cheltuielile militare un subiect delicat.
Raportul DGAP nu invocă declanșarea imediată a unui efort masiv, ci recomandă o planificare pe termen lung care să înceapă de pe acum. "Dacă presupunem că NATO încă are un deceniu la dispoziție pentru a descuraja Rusia, efortul necesar devine mai ușor de digerat politic", consideră autorii documentului.
"Povara bugetelor publice va fi împărțită de-a lungul mandatelor mai multor guverne. Crearea unor structuri de forță poate fi continuată conform planului. Industria își poate păstra planurile de producție. Țările NATO ar avea mai mult timp pentru a-şi clădi forțele de apărare", explică ei.
Ceea ce spun autorii este că Alianța trebuie să câștige timp, în loc să ajungă să acționeze de urgență. Iar începutul ar include acționarea consistentă pentru victoria Ucrainei, accelerarea degradării armatei ruse și integrarea Ucrainei în structurile UE și NATO.
Europa trebuie, de asemenea, să preia de la Statele Unite o cotă mai "echilibrată" din efortul de susținere a Ucrainei, întărind în același timp mai mult sancțiunile pentru a împiedica dezvoltarea economiei Rusiei, conchid analiștii.