Armenia a cerut sâmbătă, de la tribuna Adunării Generale trimiterea „imediată” în Nagorno Karabah a unei misiuni ONU pentru a monitoriza situaţia pe teren, în timp ce SUA și-au manifestat „îngrijorarea profundă” cu privire la soarta locuitorilor armeni.
"Comunitatea internaţională ar trebui să depună toate eforturile pentru desfăşurarea imediată a unei misiuni inter-agenţii a ONU în Nagorno Karabah, cu scopul de a monitoriza şi evalua drepturile omului şi situaţia umanitară şi de securitate pe teren", a declarat ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan (foto), repetând acuzaţii de "epurare etnică" în regiunea separatistă, citat de AFP.
"Din păcate, nu avem un partener pentru pace, ci o ţară care declară deschis că 'motivul celui mai puternic este cel mai bun' şi care foloseşte constant forţa pentru a perturba procesul de pace", a adăugat el, citat de Agerpres, considerând că momentul ofensivei fulger lansate la început săptămânii de către Azerbaidjan nu a fost întâmplător, în plină reuniune a Adunării Generale a ONU.
"Mesajul este clar: voi puteţi vorbi despre pace şi noi putem merge la război şi nu veţi putea schimba nimic", a subliniat ministrul armean.
Cu câteva ore mai devreme, de la aceeaşi tribună, omologul său din Azerbaidjan a promis că armenii majoritari în Nagorno-Karabah vor fi trataţi ca "cetăţeni egali".
SUA cer protejarea civililor
Și șeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a vorbit sâmbătă cu premierul armean Nikol Pashinian și i-a împărtăşit "îngrijorarea profundă" a Washingtonului cu privire la soarta locuitorilor armeni din Nagorno- Karabah, după preluarea acestui teritoriu de către Azerbaidjan, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller citat de AFP.
"El a subliniat că Statele Unite solicită Azerbaidjanului să protejeze civilii şi să îşi respecte obligaţiile privind drepturile omului şi libertăţile fundamentale ale locuitorilor din Nagorno- Karabah şi să se asigure că forţele sale respectă dreptul internaţional umanitar", a adăugat Matthew Miller.
Antony Blinken a organizat trei sesiuni de discuţii de pace între Armenia şi Azerbaidjan într-un efort de a atenua tensiunile din Nagorno-Karabah.
Context
În data de 19 septembrie, Azerbaidjanul a lansat o acțiune militară în regiunea Nagorno-Karabah, un pas despre care Baku a spus că este necesar pentru a restabili ordinea constituțională și a alunga formațiunile militare armene. Un oficial armean separatist pentru drepturile omului din regiunea separatistă Nagorno-Karabah a declarat că 27 de persoane au fost ucise, dintre care un copil. Alte peste 200 au fost rănite, între care și 11 copii. Peste 7.000 de civili din 16 localităţi au fost evacuaţi.
Într-o declarație prin care și-a anunțat operațiunea, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a vorbit despre intenția sa de a „dezarma și de a asigura retragerea formațiunilor forțelor armate ale Armeniei de pe teritoriile noastre, (și) de a neutraliza infrastructura militară a acestora”.
Acesta a precizat că vizează doar ținte militare legitime folosind „arme de înaltă precizie” și nu civili, ca parte a ceea ce a numit o campanie de „restabilire a ordinii constituționale a Republicii Azerbaidjan”.
Civilii au fost liberi să plece pe coridoare umanitare, a adăugat acesta, inclusiv unul către Armenia, al cărei prim-ministru, Paşinian, a declarat că oferta pare a fi o altă încercare a Baku de a-i determina pe etnicii armeni să părăsească Karabahul ca parte a unei campanii pe care a numit-o „epurare etnică”, o acuzație pe care Baku o neagă.
O zi mai târziu, etnicii armeni din regiune au acceptat o propunere a Rusiei de încetare a focului. Forţele separatiste armene din Karabah au declarat că Azerbaidjanul a străpuns liniile lor şi a ocupat mai multe vârfuri şi noduri rutiere strategice, în timp ce lumea a stat cu mâinile încrucişate, fără să facă nimic.
A fost o capitulare majoră în fața Azerbaidjanului. Armata provinciei va fi desființată, iar armamentul deja a început să fie predat azerilor.
Miza în regiune
Karabah este recunoscut la nivel internațional ca teritoriu azer, dar o parte din el este administrat de autoritățile separatiste de etnie armeană, care susțin că zona este patria lor ancestrală. De la căderea Uniunii Sovietice în 1991, a fost în centrul a două războaie, ultimul în 2020.
Premierul armean Nikol Paşinian a declarat recent că ţara sa a comis o eroare strategică încredinţându-şi securitatea exclusiv Moscovei. În timpul conflictului din toamna anului 2020 premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.
Dar Kremlinul - care îl consideră pe Paşinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate" - a refuzat, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.
Războiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morţi, a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Nagorno-Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor '90.