Azerbaidjanul a lansat o acțiune militară în regiunea Nagorno-Karabah, un pas care ar putea prevesti un nou război în această zonă, dar despre care Baku a spus că este necesar pentru a restabili ordinea constituțională și a alunga formațiunile militare armene.
Un oficial armean separatist pentru drepturile omului din regiunea separatistă Nagorno-Karabah a declarat că 27 de persoane au fost ucise ca urmare a unei ofensive militare azeră. Doi dintre morți erau civili, dintre care unul era un copil, a declarat Gegham Stepanyan într-o postare pe X (fostul Twitter).
Totodată, alte peste 200 au fost rănite, între care și 11 copii. Peste 7.000 de civili din 16 localităţi au fost evacuaţi. Reuters nu a putut verifica independent informațiile sale.
La Erevan se vorbește de lovitură de stat. Proteste la Guvern și Ambasada Rusiei
La Erevan, premierul armean Nikol Paşinian a vorbit despre apeluri pentru o lovitură de stat împotriva sa.
Însă în fața sediului Guvernului s-au adunat manifestanţi care au cerut demisia liderilor, dacă nu sunt capabili să-i protejeze pe compatrioții din Nagorno-Karabah.
„Nikol, trădătorule!", „Nikol, demisia!" şi „Arţah! Arţah!" (numele pe care armenii îl dau provinciei Nagorno-Karabah), scandau manifestanţii, potrivit relatării unui jurnalist al France Presse.
„Nu putem avea un lider care pierde teritoriile noastre", a spus un protestatar veteran al celor două războaie între Armenia şi Azerbaidjan.
„Dacă guvernul nu-şi apără cei 120.000 de compatrioţi (din Nagorno-Karabah), atunci este un trădător şi trebuie să demisioneze", a clamat un alt manifestant participant la protestul care între timp a degenerat în confruntări cu poliţia după ce demonstranţii au încercat să pătrundă în clădirea guvernului.
Lideri ai opoziţiei armene au venit de asemenea la protest, cerându-i lui Paşinian să-şi retragă o declaraţie făcută în luna mai la Praga şi interpretată drept o recunoaştere a suveranităţii azere asupra Nagorno-Karabah sau să demisioneze.
Zeci de manifestanţi s-au adunat în acest timp în faţa ambasadei ruse la Erevan, criticând pasivitatea Rusiei în faţa acţiunilor azere în Nagorno-Karabah. „Rusia e dușmanul! Rusia e invadatorul”, au scandat oamenii.
Azerii se laudă că au cucerit 60 de poziţii armene
Luptele ar putea modifica echilibrul geopolitic în regiunea Caucazului de Sud, care este străbătută de conducte de petrol și gaze și unde Rusia - distrasă de propriul război din Ucraina - încearcă să își păstreze influența în fața unui interes mai mare din partea Turciei, care susține Azerbaidjanul.
Bombardamente puternice și repetate au putut fi auzite din imaginile filmate marți pe rețelele de socializare în Stepanakert, capitala Karabahului, numită Khankendi de Azerbaidjan.
Într-o declarație prin care și-a anunțat operațiunea, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a vorbit despre intenția sa de a „dezarma și de a asigura retragerea formațiunilor forțelor armate ale Armeniei de pe teritoriile noastre, (și) de a neutraliza infrastructura militară a acestora”.
Acesta a precizat că vizează doar ținte militare legitime folosind „arme de înaltă precizie” și nu civili, ca parte a ceea ce a numit o campanie de „restabilire a ordinii constituționale a Republicii Azerbaidjan”.
Civilii au fost liberi să plece pe coridoare umanitare, a adăugat acesta, inclusiv unul către Armenia, al cărei prim-ministru, Paşinian, a declarat că oferta pare a fi o altă încercare a Baku de a-i determina pe etnicii armeni să părăsească Karabahul ca parte a unei campanii pe care a numit-o „epurare etnică”, o acuzație pe care Baku o neagă.
Spre seară, armata azeră a anunţat că a capturat peste 60 de poziţii armene în cursul ofensivei din Nagorno-Karabah.
Forțele etnice armene din Karabakh au declarat că forțele azere încearcă să pătrundă în apărarea lor după un bombardament intens, dar că, deocamdată, mențin linia de apărare.
Armenia, care a purtat discuții de pace cu Azerbaidjanul, inclusiv cu privire la chestiuni legate de viitorul Karabahului, a condamnat ceea ce a numit „agresiunea la scară largă” a Baku împotriva populației din Nagorno-Karabah și a acuzat Azerbaidjanul de bombardarea orașelor și satelor.
„Condus de un sentiment de impunitate, Azerbaidjanul a revendicat în mod deschis responsabilitatea pentru agresiune”, a declarat Ministerul de Externe al Armeniei într-o declarație.
Zboruri anulate deasupra Azerbaidjanului
Compania KLM a Air France a anunțat marți că a anulat cinci zboruri care urmau să survoleze Azerbaidjanul din cauza escaladării situației în regiunea Nagorno-Karabah.
Toate zborurile afectate zburau din Olanda către destinații asiatice. Unul dintre zboruri decolase inițial cu destinația Tokyo, dar s-a întors la Amsterdam la jumătatea zborului.
KLM a adăugat că a fost cartografiat impactul total și că își va informa clienții cu privire la următorii pași cât mai curând posibil.
Context. Miza
Karabah este recunoscut la nivel internațional ca teritoriu azer, dar o parte din el este administrat de autoritățile separatiste de etnie armeană, care susțin că zona este patria lor ancestrală. De la căderea Uniunii Sovietice în 1991, a fost în centrul a două războaie, ultimul în 2020.
Premierul armean Nikol Paşinian a declarat recent că ţara sa a comis o eroare strategică încredinţându-şi securitatea exclusiv Moscovei. În timpul conflictului din toamna anului 2020 premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.
Dar Kremlinul - care îl consideră pe Paşinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate" - a refuzat, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.
Războiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morţi, a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Nagorno-Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor '90.