Guvernul are, pe agenda şedinţei de miercuri, două proiecte de lege care vizează modificări la Codul Penal şi la Codul de procedură penală. Cele două documente ar urma să pună în aplicare, potrivit iniţiatorilor, decizii ale Curţii Constituţionale.
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014. Ulterior acestei date, Curtea Constituţională a pronunţat mai multe decizii de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate cu privire la texte din actul normativ menţionat.
Legiuitorul a promovat deja intervenţii legislative pentru punerea în acord a legislaţiei cu o parte dintre aceste decizii, în vreme ce altele nu au fost urmate de demersuri legislative cu acest scop, potrivit Mediafax.
Între modificările propuse acum se regăsesc infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, precum și unele referitoare la SRI și interceptările pe care acesta le face, în cazul cărora Ministerul Justiției propune să poată fi folosite ca probe în cazul proceselor penale.
Astfel, în proiectul de modificare a Codului penal este prevăzută și modificarea definiției abuzului în serviciu, care acum este definită ca „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
Codul de procedură penală
În ceea ce privește Codul de procedură penală, de la intrarea sa în vigoare Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepții de neconstituționalitate și a realizat analize aprofundate asupra unor instituții reglementate în acest act normativ, pronunțând și decizii de admitere a excepțiilor - unele dintre acestea fiind simple (extreme), iar altele intermediare (cu rezervă de interpretare).
În 2020, Curtea Constituțională a exclus înregistrările SRI ca probe în procesele penale susținând că reglementarea nu este însoțită de un ansamblu de norme care să permită contestarea legalității acestora în condiții de efectivitate.
În proiectul de lege de modificare a Codului de procedură penală, ministerul Justiției propune ca legalitatea să fie verificată de de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.