Guvernul a modificat Codul Penal, luni, prin ordonanță de urgență, după ce CCR a declarat neconstituțional articolul care le permitea procurorilor să obțină întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a explicat că era necesară o intervenție imediată, altfel decizia CCR ar fi avut un efect devastator asupra multor anchete.
”Era important ca această intervenție să se facă până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, pentru că ar fi dus la compromiterea multor anchete”, a spus Predoiu.
Astfel, potrivit ordonanței de urgență, Alineatul (1) al articolului 155 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.”
Decizia CCR
Amintim că CCR a declarat, joi, neconstituțional articolul din Codul Penal care le permitea procurorilor să obțină întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale.
Fiecare infracțiune are un termen în care, dacă nu există o decizie de condamnare, fapta se prescrie și persoana care a comis-o nu mai poate fi trasă la răspundere. Doar că, pe parcursul anchetei, acest termen putea fi prelungit prin faptul că, pentru desfășurarea anumitor proceduri administrate de procurori, se cerea întreruperea sa. Practic, acea perioadă nu era luată în considerare și termenul de prescripție continua să curgă după finalizarea procedurii.
Articolul a ajuns pe masa magistraților în 2018, după ce au făcut sesizări mai multe instanțe din țară. El spunea „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză".
CCR a stabilit atunci că această generalizare, prin care orice acțiune a procurorului avea efectul întreruperii prescripţiei, era neclară, imprevizibilă şi incoerentă și trebuie înlocuită. Cum în 4 ani nu a fost modificată de Parlament, Curtea a constatat neconstituționalitatea.
Ce dosare mari erau în pericol
Surse citate de G4Media spuneau că, dacă situația nu era rezolvată în 45 de zile de la decizia CCR, dosare mari vor fi oprite pe motiv că faptele se prescriu. Unul dintre ele ar fi Dosarul Hidroelectrica, în care sunt judecate Elena Udrea și Ioana Băsescu.
Alți beneficiari menționați de sursa citată ar fi fostul primar al Piteștiului Tudor Pendiuc, fostul șef al Casei Naționale de Asigurări Lucian Duță sau fostul șef ANAF Sorin Blejnar.
De altfel, publicația citată arată că deja joi seară, la câteva ore după decizia CCR, avocații lui Duță au la Curtea de Apel București o cerere în care solicită repunerea pe rol a procesului.
Fostul șef al CNAS a fost condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare, în dosarul cardului național de sănătate. Procurorii DNA l-au acuzat că a primit o mită de 6,3 milioane euro, în schimbul acordării unui contract din bani publici către două firme de software.
În cererea depusă joi, avocații săi spun că, odată cu declararea neconstituțională a articolului din Codul Penal, procesul trebuie reluat pentru ca judecătorii să stabilească faptul că în cazul său a intervenit prescripția.