Parlamentul Republicii Moldova a votat joi în a doua şi ultimă lectură proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.
Documentul a fost susţinut de 57 de deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, proeuropean) al Maiei Sandu, şi de deputatul Gaik Vartanean, de la „Mişcarea Alternativa Naţională”, o majoritate de 58 de voturi.
Votul a fost aplaudat în picioare de deputaţii PAS, în timp ce colegii lor socialişti şi comunişti au afişat pancarte cu inscripţii care făceau trimitere la sintagma sovietică de „limbă moldovenească", conform media citate.
Potrivit autorilor, condiţiile ce au impus adoptarea prezentelor modificări legislative rezultă, în mod indubitabil, din necesitatea şi obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituţională, conţinute în actele Înaltei Curţi de Jurisdicţie Constituţională şi care statuează un postulat incontestabil, şi anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română.
Proiectul prevede să fie considerată desuetudinea textului „funcţionând pe baza grafiei latine" în Articolul 13 din Constituţie. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autorităţile publice cu competenţă de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun.
Această lege mai prevedere ca Sărbătoarea Naţională „Limba noastră", aşa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi zilele de odihnă şi în Codul muncii, să se numească de acum înainte „Limba română".
Proiectul prevede şi înlocuirea sintagmei de „limba oficială", „limba de stat" şi „limba maternă" din toate actele normative şi documentele oficiale.
Agenţia Resurse Informaţionale Juridice urmează să asigure în „Registrul de Stat al actelor juridice" operarea modificărilor în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.
Radio Chişinău aminteşte că, în 2 martie, votul asupra proiectului în prima lectură a provocat altercaţii şi îmbrânceli în parlamentul de la Chişinău între deputaţii PAS, autorii iniţiativei, şi cei din opoziţia socialist-comunistă. Deputaţii din opoziţia (prorusă) au blocat atunci tribuna legislativului preţ de câteva minute încercând să zădărnicească procedura de vot.
În timpul şedinţei de joi, deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor au acuzat PAS de încălcarea Constituţiei, menţionând că „limba moldovenească" este limba oficială a Republicii Moldova.
Reacții din România
O primă reacție de la București a venit de la preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu.
„Se scrie istorie la Chişinău! Limba română va redeveni limbă oficială în Republica Moldova. Votul de azi din Parlamentul de la Chişinău este o revenire la normalitate, dar şi un nou scut pe care societatea din Republica Moldova îl ridică în faţa pericolului rusesc. Îi felicit pe toţi parlamentarii care au votat acest proiect de lege extrem de important! Pe 27 martie, de Ziua Unirii Basarabiei cu România, voi fi la Chişinău şi îmi doresc să sărbătorim cu toţii această imensă victorie a românismului!”, a scris Marcel Ciolacu, joi pe Facebook.
A transmis o reacție și Ministerul Afacerilor Externe, care vorbește de „profunda semnificaţie simbolică” a votului de astăzi.
„Legea adoptată de Parlamentul de la Chişinău implementează Hotărârea din 2013 a Curţii Constituţionale privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituţie, în corelare cu Preambulul Constituţiei şi cu Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Adoptarea Legii menţionate are o profundă semnificaţie simbolică, întrucât restabileşte adevărul ştiinţific cu privire la denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova şi confirmă statutul limbii române de limbă oficială a Republicii Moldova. De asemenea, reconfirmă comunitatea de limbă, istorie şi cultură dintre România şi Republica Moldova”, arată comunicatul de presă al MAE.
Adoptarea Legii demonstrează totodată maturitatea societăţii din Republica Moldova şi aderenţa sa la spaţiul de valori pe care se fundamentează Uniunea Europeană, mai spune sursa citată.
„Prin acest pas sunt consolidate pe mai departe relaţiile bilaterale speciale existente între România şi Republica Moldova, reflectate într-o cooperare deschisă şi robustă, orientată către reformarea democratică a Republicii Moldova şi integrarea acesteia în Uniunea Europeană, în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, încheiat la 27 aprilie 2010”, conchide MAE.