Toate plajele din Odesa au fost declarate improprii pentru înot din cauza deteriorării semnificative a calității apei mării.
Calitatea apei din Marea Neagră s-a degradat după distrugerea barajului Nova Kahovka de pe râul Nipru, iar înotul în aceste condiții prezintă un risc pentru sănătatea umană, au anunțat autoritățile din Odesa, important oraș și port ucrainean situat în nord-vestul Mării Negre, cu o populație de aproximativ un milion de locuitori.
Consiliul local din Odesa a interzis înotul pe plajele din oraș, în urma ședinței de sâmbătă a Comisiei pentru Siguranța Tehnologică și a Mediului și Situații de Urgență.
Decizia vizează înotul în ape deschise, precum mare sau estuar, relatează Ukrainska Pravda.
În zona plajelor din Odesa circulă deja echipaje auto ale autorităților sanitare care transmit prin megafon decizia de interzicere a înotului în mare.
Comunicatul consiliului local din Odesa nu menționează care sunt parametrii la care calitatea apei nu corespunde.
Patrulele de frontieră din regiunea Odesa au început deja să observe consecințele distrugerilor de mediu provocate de trupele ruse și spun că marea "se transformă într-o groapă de gunoi și un cimitir pentru animale", menționează publicația citată.
Distanța pe mare dintre porturile Odesa și Sulina este de 121 mile nautice (224 de kilometri), potrivit platformei Ports.com.
Autoritățile române dau asigurări că la noi e bine
Autoritățile din orașul ucrainean au interzis înotul în aceeași zi în care ministrul Mediului din România, Mircea Fechet, a dat asigurări că apa Mării Negre este în parametri normali, nu este niciun motiv de îngrijorare și nici risc de holeră pe litoral.
Ministrul a spus sâmbătă că a avut discuții atât cu specialiștii din țară, cât și cu omologii săi din Ucraina şi Bulgaria despre dezastrul provocat de ruperea barajului Nova Kahovka din Ucraina și riscurile de a infecta apele Mării Negre în plin sezon estival.
"Important este că, după ce am ascultat toţi specialiştii, concluzia generală a fost că apa Mării Negre se situează în parametrii normali, în limite normale, fie că discutăm despre indicatori fizico-chimici, fie că discutăm despre încărcătura microbiologică, situaţie care a generat această panică legată de riscul de holeră.
Doamna director al Institutului Naţional pentru Sănătate Publică m-a asigurat că INSP-ul prelevează zilnic mostre de apă, ei testează nu doar pentru holeră, ci şi pentru alţi germeni patogeni cum ar fi E-coli şi aşa mai departe.
Până acum nu există niciun motiv de îngrijorare. Am evaluat, împreună cu specialiştii, imaginile satelitare pentru ca să reuşim să avem o previziune a evoluţiei încărcării Niprului, pentru că de la gura de vărsare a Niprului până la apele teritoriale româneşti, deşi este o distanţă mare, trebuie să monitorizăm şi acest lucru în mod constant. Concluzia tuturor, astăzi, este că nu avem niciun pericol", a declarat Mircea Fechet, într-o intervenție la Digi24.
El a mai spus că omologul lui bulgar i-a spus că nici în apele din Bulgaria nu a fost detectat pericol cu privire la calitatea apelor și că i-a solicitat ministrului ucrainean al Mediului orice informaţie legată de încărcarea microbiologică sau fizico-chimică a Niprului.
"Aş putea să spun că suntem deocamdată asiguraţi că nu există niciun pericol pentru populaţie", a concluzionat ministrul, dând asigurări că monitorizarea calităţii apei Mării Negre va continua.
Monitorizarea apei se face zilnic
Institutul Naţional de Sănătate Publică a anunțat că monitorizarea calităţii apei se va face zilnic, timp de 14 zile, începând cu data de 15 iunie 2023, în punctele de recoltă din judeţele Constanţa şi Tulcea, în contextul situaţiei generate de ruperea barajului de la Nova Kahovka.
"În perioada estivală (1 iunie - 30 octombrie) este implementat sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) la nivelul întregii populaţii, în care unul dintre obiective este identificarea etiologiei cazurilor cu astfel de manifestări clinice (inclusiv identificarea vibrionului holeric)", afirmă sursa citată.
Potrivit INSP, monitorizarea calităţii apei de îmbăiere este realizată, în fiecare sezon, de DSP Constanţa şi DSP Tulcea, prin analizarea probelor de apă de mare, conform listelor cu zonele de îmbăiere şi calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere.
"Monitorizarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru zone costiere. Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfăşoară în perioada 1 iunie - 15 septembrie pentru toate zonele. Până în acest moment, nu am fost înştiinţaţi cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme.
Informaţiile privind monitorizarea calităţii apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate pe site-urile DSP Constanţa şi Tulcea. (…) Precizăm că la data prezentă nu au fost raportate, pe canalele oficiale ale instituţiilor Europene şi organismelor internaţionale - EWRS (ECDC) şi IHR (OMS), cazuri de holeră în Ucraina", susţine aceeaşi sursă.