Comisia Europeană a propus, miercuri, ca încălcarea sancţiunilor impuse Rusiei de către statele membre UE să fie considerată infracţiune penală în toate țările UE. Decizia ar permite ulterior guvernelor să și confişte activele companiilor şi persoanelor care evită restricţiile pe care Bruxelles-ul le-a aplicat Moscovei.
Propunerea Comisiei vine în condițiile în care, la acest moment, situația în cadrul blocului comunitar în această chestiune este extrem de fragmentată. La acest moment, din cele 27 de state, încălcarea sancţiunilor impuse de UE Rusiei este infracţiune exclusiv penală în 12 state membre, exclusiv administrativă în două, în timp ce alte 13 state au adoptat ambele posibilități și instanța decide.
Comisarul pentru Justiţie, Didier Reynders, vrea să unifice abordarea pentru a transforma evitarea sancţiunilor într-o infracţiune gravă la nivelul tuturor celor 27 de naţiuni, potrivit Reuters.
"Propunerile de astăzi urmăresc să asigure că activele persoanelor şi entităţilor care încalcă măsurile restrictive pot fi confiscate efectiv în viitor", a anunţat Comisia într-un comunicat.
UE a blocat active de peste 30 de miliarde de euro
Uniunea Europeană a îngheţat până acum 10 miliarde de euro în active fizice şi peste 20 de miliarde de euro în conturi bancare ale oligarhilor ruşi care finanţează războiul Kremlinului în Ucraina.
Înainte ca aceste bunuri să poată fi confiscate şi vândute, oligarhii ar trebui mai întâi să fie condamnaţi fie pentru încercarea de a evita sancţiunile, fie pentru alte infracţiuni, iar activele confiscate ar trebui să aibă legătură doar cu acea infracţiune.
Noua lege a Uniunii, care trebuie să fie aprobată în unanimitate de toate guvernele statelor membre şi să obţină o majoritate în Parlamentul European, i-ar viza şi pe cei care ajută la încălcarea sancţiunilor, cum ar fi avocaţii sau bancherii care colaborează cu cei care evită restricţiile.
Comisia Europeană țintește veniturile grupărilor infracționale
De asemenea, Comisia a propus să faciliteze, în general, confiscarea activelor infractorilor în UE, în vederea impunerii unui ordin imediat de îngheţare cu scopul de a preveni mutarea activelor, înainte ca o hotărâre judecătorească adecvată să confirme acest lucru.
Comisia estimează veniturile anuale ale grupărilor infracţionale din UE la 139 de miliarde de euro, dintre care doar 2% sunt îngheţate de autorităţi. Doar jumătate din activele îngheţate sunt ulterior confiscate.
Multe state membre UE nu dispun de cadre juridice suficient de solide care să înlesnească confiscarea activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni, situaţie care facilitează posibilitatea infractorilor de a-şi ascunde resursele şi de a beneficia de pe urma activităţilor ilegale.