Încă un pesedist, fost ministru al Educaţiei, scapă de pedeapsă graţie prescripţiei faptelor, constatată de instanţa supremă ca urmare a unor decizii CCR.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, luni, încetarea procesului faţă de Mihnea Costoiu, pentru că a intervenit prescripţia în dosarul privind Baza “Cutezătorii”.
Magistraţii au mai hotărât însă confiscarea sumei de 267.000 de euro.
Decizia este definitivă.
ÎCCJ a admis apelurile formulate atât de DNA, cât şi de Mihnea Costoiu împotriva deciziei prin care fostul ministru fusese condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.
Înalta Curte a desfiinţat în parte sentinţa primei instanţei şi a decis încetarea procesului penal pornit împotriva lui Mihnea Costoiu pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
“Menţine dispoziţia din cuprinsul sentinţei penale nr. 137 din data de 31 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 808/1/2018 de confiscare de la inculpat a sumei de 267.577 Euro (echivalent 1.248.487,52 RON), bunuri dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală”, arată minuta instanţei, citată de News.ro.
Fostul ministru Mihnea Costoiu, rector al Universităţii Politehnica Bucureşti, a fost condamnat, în martie 2022, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani de închisoare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii, pentru abuz în serviciu. Decizia de atunci nu era definitivă.
Costoiu a fost trimis în judecată în 2018, în dosarul privind Baza "Cutezătorii". Era acuzat că, în 2009, în calitate de secretar de stat în Ministerul Educației, a semnat un document care a adus statului un prejudiciu de 10,79 milioane de euro, prin înstrăinarea bazei sportive școlare.
Ce a decis CCR și cum se aplică
Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat recent o decizie importantă privind prescripția, în urma unor hotărâri CCR. Mii de inculpați ar putea scăpa de pedeapsă prin prescrierea faptelor, în urma acestei decizii.
Este vorba despre un articol din Codul Penal, care le permitea procurorilor să obțină întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale şi care a fost declarat neconstituţional.
Fiecare infracțiune are un termen în care, dacă nu există o decizie de condamnare, fapta se prescrie și persoana care a comis-o nu mai poate fi trasă la răspundere. Doar că, pe parcursul anchetei, acest termen era prelungit prin efectuarea unor acte de urmărire penală. Practic, acea perioadă nu era luată în considerare și termenul de prescripție continua să curgă după finalizarea procedurii.
Articolul a ajuns pe masa magistraților CCR în 2018, după ce au făcut sesizări mai multe instanțe din țară. El spunea „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză". CCR a stabilit atunci că această generalizare, prin care orice acțiune a procurorului avea efectul întreruperii prescripţiei, era neclară, imprevizibilă şi incoerentă și trebuie înlocuită. Cum în 4 ani nu a fost modificată de Parlament, Curtea a constatat, din nou, neconstituționalitatea acestui articol în mai 2022.
Drept urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost chemată să se pronunţe acum asupra modului de aplicare a celor două decizii CCR. Mai multe instanţe din ţară au solicitat ICCJ să stabilească dacă acestea retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a hotărât că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv.