NATO se află într-o situație complicată din cauza atacurilor hibride rusești de o intensitate care ar fi fost considerată inacceptabilă în urmă cu cinci ani, spune secretarul general adjunct al alianței nord-atlantice.
Aliații trebuie să se pună de acord între ei și să stabilească cu Moscova care este nivelul ostilităților din „zona gri” care ar putea declanșa un răspuns al organizației nord-atlantice, inclusiv folosirea forței militare, a declarat James Appathurai, care gestionează în prezent actualizarea unei strategii NATO de prevenire și descurajare a războiului hibrid.
El a spus că cele 32 de state membre ale NATO se aflau deja într-o situație complicată, din cauza atacurilor hibride rusești în Europa, Statele Unite și Canada la un nivel care ar fi fost "complet inacceptabil" în urmă cu cinci ani.
A existat o creștere deosebită a actelor mai "îndrăznțe" - cum ar fi tăierea cablurilor submarine vitale, sabotajul împotriva unor clădiri și introducerea de dispozitive incendiare în interiorul avioanelor cargo - de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022.
"Putem număra cu siguranță zeci (de acțiuni, n.red.). Cu siguranță până la 100. Dar mai sunt o mulțime de comploturi dejucate", a declarat Appathurai, secretarul general adjunct adjunct al NATO pentru inovare, hibrid și cibernetic, într-un interviu pentru Sky News.
Rusia a negat anterior acuzațiile de sabotaj, atacuri cibernetice și asasinate.
Întrebat dacă e îngrijorat că un presupus atac hibrid rusesc ar putea încălca un prag care ar determina NATO să invoce răspunsul său colectiv în conformitate cu Articolul 5 - conform căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor - și să intre în război cu Rusia, Appathurai a spus: "Ceea ce mă îngrijorează cu adevărat este că unul dintre aceste atacuri, așa cum am spus, va reuși în mare măsură. Deci, există o perspectivă reală ca unul dintre aceste atacuri să provoace un număr substanțial de victime sau pagube economice foarte substanțiale."
"Și atunci ceea ce nu vrem este să ne aflăm într-o situație în care nu ne-am gândit bine ce facem mai departe. Deci, acesta este o parte a motivului pentru care vom exersa toate acestea. Iar asta include elementele militare ale răspunsului", a precizat el.
Echipa sa actualizează o strategie NATO pentru înțelegerea, descurajarea și contracararea războiului hibrid, care a fost elaborată ultima dată în 2015, când amenințarea era foarte diferită.
Planul face parte dintr-un nou efort al Alianței de a depista toate atacurile hibride suspectate ale Rusiei și ale altor actori ostili, inclusiv China, Iran și Coreea de Nord, pentru a înțelege mai bine amploarea provocării.
Strategia actualizată - care urmează să fie aprobată la un summit din 2025 - va stabili, de asemenea, modul în care NATO poate descuraja mai bine agresiunea și cum ar trebui să răspundă - având în vedere că orice mișcare a NATO ar putea fi considerată o escaladare.
Appathurai consideră că NATO se află într-o situație complicată. "Vedem acum ce ar fi fost total inacceptabil acum cinci ani, dar ne-am cam obișnuit… Și asta este foarte periculos. Așa că vrem să stabilim o linie de referință acum, apoi să prevenim escaladarea, să o gestionăm dacă se întâmplă, dar și să lucrăm pentru dezescaladare, nu până unde ne aflăm acum, ci până unde ne aflam acum ani", a spus el.
De la înființarea organizației în 1949, aliații NATO au împiedicat Uniunea Sovietică de atunci și acum Rusia să lanseze atacuri militare convenționale pe teritoriul său.
Există o linie roșie clară - bine înțeleasă de ambele părți - despre modul în care orice tip de atac armat ar putea declanșa un răspuns colectiv conform articolului 5.
Alianța a transmis că ostilitățile hibride - care sunt în mod deliberat greu de atribuit și ar putea fi desfășurate de criminali care acționează fără să vrea în numele serviciilor de informații ruse - ar putea atinge nivelul unui atac hibrid care ar putea necesita același tip de răspuns armat.
Cu toate acestea, pragul este neclar, notează Sky News.
"Ceea ce trebuie să facem acum este să fim mai clari între noi și apoi să decidem cum să comunicăm asta și către ruși, că există zone interzise. Așadar, acționăm pentru a fi mai clari despre ce sunt aceste linii roșii, aceste zone, aceste praguri", a mai spus Appathurai.
T.D.