Curtea de Justiție a UE (CJUE) a decis că deciziile CCR privind prescripția se aplică și în dosarele de corupție, însă nu se aplică decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) care prevede extinderea perioadei în care dosarele se prescriu mai repede.
Decizia CJUE vine ca răspuns la sesizarea Curții de Apel Braşov, care a întrebat, în martie 2023, instanța de la Luxembourg dacă poate să nu aplice deciziile CCR privind prescripţia în dosarele de corupţie, în condiţiile în care România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE să combată corupţia.
Iată decizia CJUE:
În iulie 2023, CJUE decisese deja că instanțele românești pot aplica deciziile CCR privind prescrerea mai rapidă a faptelor penale în perioada 2018 – 2022, dar nu pot aplica și decizia ICCJ care extindea condițițiile de prescriere stabilite de CCR și pentru perioada 2014 - 2028, pe principiul legii penale mai favorabile.
Astfel, faptele penale urmau să se prescrie mai repede doar în perioada 2018 – 2022, ca urmare a deciziilor CCR, nu și în perioada 2014 – 2018, așa cum interpretase și extinsese ICCJ.
La acest moment, instanțele din România au vrut să știe dacă deciziile CJUE se aplică doar la procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă sau și dosarelor de corupție.
Prin decizia din 9 ianuarie, CJUE a decis că reducerea termenului de prescriere decisă de CCR se aplică și în dosarele de corupție, dar doar pentru perioada 2018-2022.
Reamintim că Curtea de Apel Braşov a sesizat Curtea de Justiţie a UE (CJUE) într-un dosar de corupţie al fostului preşedinte al CJ Braşov, Aristotel Căncescu, dosar aflat în fază de contestaţie în anulare.
În acest proces, Căncescu a primit 7 ani şi 10 luni de detenţie, dar a formulat cale extraordinară de atac în baza deciziilor CCR privind prescripţia. În așteptarea deciziei CJUE, Curtea de Apel Braşov a suspendat judecarea contestaţiei în anulare şi a dispus punerea în libertate a lui Căncescu.
CA Braşov a întrebat instanţa de la Luxembourg dacă poate să nu aplice deciziile CCR privind prescripţia în dosarele de corupţie în condiţiile în care România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE să combată corupţia.
Context
În mai 2022, CCR a decis că nu există cauze de întrerupere a prescripției între iunie 2018 și mai 2022. Întreruperea prescripției se putea face de către procurori prin utilizarea prescripției speciale, în cazul în care erau administrate noi probe sau era citată persoana vizată de ancheta penală în calitate de suspect sau inculpat.
Ulterior, pe 25 octombrie 2022, ICCJ a interpretat deciziile CCR în sensul că ele retroactivează până la 1 februarie 2014, în baza legii penale celei mai favorabile (1 februarie 2014 fiind data intrării în vigoare a noului Cod penal).
După ce CCR și ÎCCJ au decis că prescripția faptelor penale intervine mult mai repede, sute de procese penale au încetat, pe motiv că faptele s-au prescris.
Solicitarea Curții de Apel Brașov de lămurire a aplicării prescripției în cazuri de corupție, în condiţiile în care România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE să combată corupţia, vine după ce în decembrie 2021, CJUE decisese că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european, în special în dosare de fraudă cu fonduri europene sau corupție.
Ca urmare a acestei decizii a CJUE, ICCJ nu a ținut cont de deciziile CCR privind compunerea nelegală a competurilor de judecători, în dosarul Gala Bute, fiind vorba de un caz cu fonduri europene. Dacă ar fi aplicat deciziile CCR, cazul ar fi trebuit trimis la rejudecare de la zero. În schimb, Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare.