Guvernul german respinge cererile Ucrainei de a-i livra armament. În motivaţie susţine că nu livrează din principiu arme în regiuni de criză. Dar faptele arată că acest principiu a fost ignorat în repetate rânduri.
Rusia a masat aproximativ 100.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina, potrivit serviciilor secrete occidentale.
Din perspectiva Ucrainei şi a Vestului este vorba de o ameninţare militară concretă, şi, de aceea, numeroase ţări sprijină deja fosta republică sovietică, cu livrări de arme şi echipament militar. Germania i-a livrat însă până acum doar 5.000 de căşti de război.
Guvernul ucrainean consideră că nu e suficient atât şi a cerut oficial vineri guvernului german să-i livreze armament defensiv. Cabinetul Scholz respinge însă cu consecvenţă această solicitare, amintind că Germania nu livrează din principiu armament în regiunile de criză.
Actualul acord de coaliţie dintre laburişti, ecologişti şi liberali arată că "doar în cazuri izolate, motivate, care trebuie dovedite pe înţelesul publicului, pot exista excepţii".
Există o linie clară în cazul exporturilor germane de armament?
Totuşi, există asemenea excepţii, asigură useri nemulţumiţi pe reţelele de socializare. "Întrebaţi germanii cu privire la livrările de armament către Arabia Saudită, Egipt, Turcia, Emiratele Arabe Unite", scrie un user DW pe Facebook.
Un alt comentariu pe această temă este: "Arme germane se folosesc în războaie şi conflicte armate din întreaga lume - şi Statul Islamic le foloseşte". O fi adevărată această afirmaţie?
Teză: "Guvernul federal are de foarte mulţi ani o linie clară. Nu livrăm în regiuni de criză şi nu vom livra arme letale nici Ucrainei", a declarat cancelarul federal Olaf Scholz, duminică, postului public de televiziune ARD. El a reiterat astfel declaraţiile sale anterioare.
Echipa DW de verificare a faptelor: Este fals.
"În trecut am livrat, nu-i vorbă, dar mereu în funcţie de situaţie", a explicat Christian Mölling, expert în materie de politică de securitate în cadrul Societăţii Germane pentru Politică Externă (DGAP), pentru DW. "Aceasta înseamnă că există în Germania principiul verificării de la caz la caz. Evaluăm fiecare caz în parte."
Şi Pieter Wezeman, expert în cadrul Institutului de Studiu al Păcii (SIPRI) din Stockholm, a confirmat pentru DW că Germania a exportat în trecutul recent armament în regiuni de criză.
"Evident este neadevărat că Germania nu livrează arme ţărilor sau taberelor aflate în stare de conflict. Există o sumedenie de exemple care arată că arme germane au fost exportate cu încuviinţarea guvernului german, cu sprijinul său special sau chiar de către guvern, direct."
Armament german în războiul din Yemen
Un exemplu este Egiptul, care se situează, potrivit institutului SIPRI, pe locul cinci în topul beneficiarilor de armament german, începând din anul 2010. Numai în intervalul 1 ianuarie 2021 - 14 decembrie 2021 s-au acordat pentru Egipt aprobări de export în valoare de aproximativ 4,34 miliarde de euro, potrivit Ministerului german al Economiei şi Protecţiei Climei.
Marea majoritate a aprobărilor a fost dată de guvernul trecut, în ultimele zile ale mandatului Angelei Merkel. Şi aceasta deşi Egiptul este implicat militar în conflictele din Yemen şi Libia şi este vehement criticat pentru încălcări masive ale drepturilor omului.
Înseamnă asta că Egiptul foloseşte armament german în războaiele din Yemen şi Libia? Pieter Wezeman nu exclude această posibilitate:
"Livrările de arme din Germania în Egipt pot fi împărţite în două grupe. Din prima fac parte sistemele de apărare antiaeriană. Acestea nu prea au nicio legătură cu războiul din Yemen, din câte îmi pot eu da seama. Problematică poate fi însă cealaltă grupă: navele de război. Fregatele pot cu siguranţă juca un rol în războiul din Yemen, unde o parte importantă a fost blocada maritimă", a explicat expertul SIPRI.
În plus, masivul export de arme german contribuie la legitimarea şi întărirea guvernului militar din Egipt, a mai adăugat el.
Alte ţări care se implică din 2015 în războiul din Yemen au beneficiat de asemenea de livrări de arme din Germania. Între acestea se numără Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Qatar.
Potrivit raportului pe 2020 al guvernului german privind exporturile de armament, în cazul Qatarului au fost aprobate atât muniţii pentru tunuri, carabine, flinte, cât şi piese pentru muniţia obuzierelor, înscrise pe lista armelor de război, o anexă a legii de control a armamentului de război.
În plus, guvernul german a aprobat la sfârşitul anului 2020 livrarea a 15 tancuri de apărare antiaeriană de tip Gepard către Qatar.
Investigaţii realizate în 2019 în cadrul proiectului #GermanArms dovedesc că armele germane joacă un rol însemnat în războiul din Yemen.
Guvernul german s-a văzut practic nevoit să recunoască: aprobările pentru livrările de arme au fost o greşeală, spune Pieter Wezeman. "Măcar a devenit tot mai clar că riscurile legate de aceste livrări ar putea deveni prea mari, astfel încât aceste exporturi au fost stopate."
Aceasta s-a întâmplat şi în cazul Arabiei Saudite, cu care a existat un mare contract de livrare de nave de patrulare. "După uciderea ziaristului Jamal Khashoggi, un critic al regimului, în Consulatul General al Arabiei Saudite din Istanbul, toate aprobările pentru export de armament către Riad au fost suspendate şi apoi anulate. De atunci Germania nu mai exportă armament în Arabia Saudită. Această decizie a fost prelungită deja de câteva ori.
Dinamica exportului de armament german către Arabia Saudită
Parteneriat dificil cu Turcia
Un alt beneficiar controversat al armamentului german este Turcia, un partener în cadrul NATO.
Ţara "s-a transformat substanţial în ultimele decenii", afirmă expertul Christian Mölling. "Privind retrospectiv, putem constata că livrările de armament au fost o eroare. Este dreptul unui guvern de a se înşela în estimările sale, fiindcă acestea nu rămân în cele din urmă decât nişte estimări."
Ani în şir Germania a livrat Turciei armament de război, în valoare de sute de milioane de euro, chiar dacă ţara este criticată pentru încălcări ale drepturilor omului şi se află pe lista ţărilor care intervin prin livrări de arme în războiul din Libia, întocmită de ONU.
În plus, guvernul turc acţionează militar de decenii împotriva organizaţiei kurde PKK, atât în ţară cât şi în ţările vecine.
Situaţia a devenit extrem de brizantă în 2018, în timpul ofensivei militare turce împotriva miliţiilor kurde YPG din nordul Siriei.
"Vor lovi acum rachete antitanc germane tancuri germane?", se întreba pe atunci presa. Aceasta fiindcă Germania a sprijinit din vara anului 2014 lupta formaţiunii kurde Peşmerga împotriva miliţiilor Statului Islamic în nordul Irakului.
Germania a livrat nu doar echipament cum ar fi căşti, veste antiglonţ şi staţii radio, ci şi un pachet cuprinzător de arme, inclusiv puşti de asalt, mitraliere, pistoale, arme antitanc individuale, arme antitanc şi grenade de mână, în valoare de peste 90 de milioane de euro, potrivit guvernului de la Berlin.
Iar armata turcă folosea tancuri de fabricaţie germană.
Chiar dacă guvernul regional kurd s-a obligat să nu folosească armele primite decât împotriva Statului Islamic, acest lucru nu a fost controlat. Iar guvernul german nu a putut exclude posibilitatea ca aceste arme să ajungă pe piaţa neagră din nordul Irakului, în răspunsul dat unei interpelări a deputatei Agnieszka Brugger în 2016.
Pe acest fundal, noul guvern german şi-a propus că creeze un cadru legal pentru exporturile de armament. Jürgen Trittin, purtătorul de cuvânt pentru politică externă al ecologiştilor din Budestag, a declarat postului public ARD că Ministerul federal al Economiei, condus de partidul din care face parte, a înaintat spre primă audiere un proiect de lege corespunzător.
Prin noua lege "principiile fundamentale consultative privind exporturile de arme urmează a căpăta caracter obligatoriu", a declarat el.
Concluzie: Germania nu a respectat complet principiul de a nu livra armament în regiuni de criză. Guvernul german a aprobat de mai multe ori livrări de arme în ţări implicate în conflicte sau care sunt ele însele regiuni de criză.
Tetyana Klug