Germania: Clanurile interlope sunt combătute cu mai multă fermitate

Germania: Clanurile interlope sunt combătute cu mai multă fermitate

La Berlin a provocat furori depoziţia rapper-ului Bushido împotriva şefului de clan Abou-Chaker. În Renania de Nord-Vestfalia au loc săptămânal razii împotriva clanurilor interlope. Autorităţile devin intransigente.

A devenit cunoscut ca „gangsta rapper”. Din 2018 Bushido este protejat permanent de poliţie. Când muzicianul în vârstă de 41 de ani se îndreaptă zilele acestea spre Tribunalul Regional Berlin, el o face într-un convoi de maşini cu girofar, iar când se dă jos din maşina blindată, este flancat de gărzi de corp cu veste şi căşti antiglonţ. 

Bushido, care are rădăcini tunisiene şi al cărui nume real este Anis Ferchichi, este principalul martor al acuzării şi parte vătămată în procesul intentat lui Arafat Abou-Chaker şi celor trei fraţi ai săi. Abou-Chaker, în vârstă de 44 de ani, este considerat şeful unui clan criminal cu rădăcini arabe. Bushido şi fraţii Abou-Chaker au avut ani îndelungaţi o legătură de afaceri.

Din banca martorilor, Bushido arată că această legătură a fost mai degrabă un soi de robie. El a relatat despre plata silită a unor sume de bani, despre afaceri necurate şi despre constrângere. Potrivit rapper-ului, fraţii Abou-Chaker l-au ameninţat masiv şi bruscat fizic când le-a spus că vrea să pună capăt relaţiei de afaceri.

Secvenţe dintr-o lume paralelă

Depoziţia lui Bushido a durat deja mai multe zile. Şi a scos la lumină secvenţe din lumea paralelă a clanurilor interlope. El a fost silit să-i cedeze lui Abou-Chaker 30 la sută din încasările sale brute în calitate de rapper de succes şi producător muzical.

Este vorba de nouă milioane de euro în decursul mai multor ani. Bushido ar fi trebuit să-i plătească în continuare lui Arafat Abou-Chaker şi după eventualul său deces, beneficiari ai viramentelor urmând să fie moştenitorii acestuia.

La întrebarea procuroarei ce crede că ar fi riscat dacă ar fi refuzat să mai plătească, Bushido a răspuns: „Urmări verbale sau chiar corporale, fără implicarea vreunui avocat.”

Tocmai se poate vedea cum se pot face cu Gangsta-Rap, sub diverse brand-uri, o grămadă de bani, constată Tom Schreiber, expert social-democrat în politică internă în cadrul Parlamentului regional Berlin.

Schreiber a explicat pentru DW: „Voinţa de putere, de influenţă, de a procura bani, de a exercita presiuni – acestea sunt elementele de bază ale crimei organizate. Iar intimidarea joacă aici un rol decisiv.”

Intimidarea ca principiu de afaceri

Este inclusiv vorba de intimidarea martorilor. Procurorul-şef Ralph Knispel ştie ce spune. De aproape trei decenii, el lucrează la Parchetul din Berlin. Astăzi este şeful Oficiului pentru delicte capitale, comise inclusiv de clanurile criminale.

Procesul intentat lui Arafat Abou-Chaker se distinge din noianul de procese împotriva membrilor unor clanuri de crimă organizată prin faptul că Bushido este un martor autentic care-şi susţine depoziţia. Aceasta nu este nici pe departe regula.

„Ce se întâmplă te poate duce la disperare ca jurist”, a declarat el pentru DW. „Martorii fac adesea în ancheta poliţiei mărturii ample, apte la prima vedere să ducă la o condamnare, dar acestea de regulă nu sunt repetate în faţa instanţei, la procesul propriu-zis.”

Foarte frecvent, martorii nu mai au curajul să depună mărturie când nu se mai află doar în prezenţa acuzaţilor şi apărătorilor acestora, ci trebuie „să-şi repete depoziţia şi în prezenţa unor prieteni şi cunoscuţi, care se află în băncile publicului”.

Knispel spune că a observat cum, în sala de judecată, martorii ajung adesea la „convingerea că sunt datori să-şi relativizeze sau chiar retragă depoziţiile anterioare.”

Clanul Abou-Chaker, aflat acum în faţa judecătorilor în legătură cu Bushido, este una din familiile arabe foarte numeroase aflate în vizorul poliţiei. Clanul Abou-Chaker are aproximativ 250 de membri şi nu este nici pe departe cel mai numeros.

Mai există, de pildă, clanul Remmo, cu 500 de membri, estimativ. Una din loviturile sale spectaculoase a fost în 2017 furtul unei monede de aur pur, cu greutatea de 100 de kilograme, din Muzeul Bode din Berlin.

Trei membri ai acestui clan au fost condamnaţi în primăvară pentru asta la ani grei de închisoare. Dar aurul în valoare de peste trei milioane de euro a dispărut fără urmă. Probabil că a fost topit.

Amploarea criminalităţii de clan la nivelul întregii Germanii a devenit limpede în toamna anului trecut, când Biroul Federal de Investigaţii Criminale (BKA) s-a ocupat în premieră şi de acest fenomen, ca parte a crimei organizate.

Clanurile sunt active preponderent în comerţul ilicit cu droguri, iar pe locul doi se află spargerile. Majoritatea proceselor împotriva lor sunt pe rol în landul Renania de Nord-Vestfalia (NRW).

Renania de Nord-Vestfalia, un fief al clanurilor

Thomas Jungbluth este şeful Direcţiei Crimă Organizată în cadrul Biroului Regional de Investigaţii Criminale (LKA) de la Düsseldorf.

„Spre deosebire de alte grupări, cum ar fi criminalitatea organizată italiană sau rusească, sau grupările de rockeri, clanurile criminale sunt extrem de solidare. Familia este pentru ele totul. Onoarea familiei trebuie apărată cu orice preţ. Şi există acolo dreptul celui mai puternic. Acolo joacă un rol mentalităţi foarte arhaice”, a declarat el pentru DW.

La mijlocul lunii august, Jungbluth s-a aflat lângă ministrul de Interne al landului NRW, Herbert Reul, când acesta a prezentat al doilea raport privind criminalitatea de clan în landul său. Raportul pe 2019 include nu mai puţin de 111 clanuri active.

Aproximativ 3.800 de suspecţi din rândul lor au comis mai bine de 6.000 de delicte în NRW. „Avem aici a face cu delincvenţi periculoşi şi foarte periculoşi. Între altele e vorba de jafuri, înşelăciuni şi crimă organizată. Aceasta ne arată că o parte din clanuri joacă în aceeaşi ligă ca şi mafia”, a subliniat ministrul de Interne Reul la prezentarea raportului.

Justiţia paralelă

Un epicentru al criminalităţii de clan din NRW este oraşul Essen, cu cei aproximativ 600.000 de locuitori ai săi. „Dacă întreprinzi multe împotriva clanurilor, ajungi în presă”, a declarat primarul general al oraşului, Thomas Kufen, pentru DW.

Pentru majoritatea locuitorilor din Essen, criminalitatea de clan nu are urmări, spune el, „fiindcă este vorba de delicte având legătură cu drogurile, de extorcarea taxei de protecţie, prostituţie, spălare de bani, chestiuni cu care oamenii normali din Essen nu au nimic a face.”

Dar ce îi nemulţumeşte pe oameni este subcultura care s-a lăţit acolo în ultimii ani. Thomas Kufen enumeră: comportament lipsit de respect, sugerarea impresiei că strada aparţine clanurilor, că numai legea familiei contează, iar în caz de conflict se fac presiuni pentru a nu se merge la poliţie sau la avocat.

Sunt încercări de a rezolva conflictele, inclusiv răzbunările sângeroase, în interiorul propriei sfere culturale. „Aceasta este o structură paralelă, o justiţie paralelă, pe care nu o putem tolera”, a spus el.

Conferinţa de Securitate pentru Bazinul Ruhr

În scopul combaterii structurilor criminale paralele a fost înfiinţat la Essen proiectul fără precedent la nivel federal intitulat „Conferinţa de Securitate Ruhr” (Sicherheitskonferenz Ruhr).

„Oraşele din Bazinul Ruhr s-au reunit aici şi îşi înmănunchează competenţele şi experienţa la nivelul oficiilor urbane şi comunale de ordine publică, al oficiilor pentru străini, din domeniul vamal, fiscal şi al poliţiei”, a explicat Jungbluth.

„Astfel se identifică noi modalităţi de urmărire şi sancţionare a abaterilor de la norme, de la reguli, de încălcare a legilor, comise de membri ai clanurilor”.

Primarul general din Essen a explicat concret: barurile arăbeşti şi sălile de jocuri de noroc sunt controlate în permanenţă. O atenţie specială se acordă cafenelelor, magazinelor cu amănuntul şi frizeriilor în care aparent „nu se află nimeni niciodată înăuntru, dar cumva, în cele din urmă, tot se raportează fiscului încasări, şi astfel apare bănuiala spălării de bani”.

Dar Thomas Kufen e convins că represiunea nu este suficientă. Pe lângă intransigenţă trebuie oferite şi şanse.

„Odată cu raziile şi acţiunile ţintite împotriva clanurilor criminale, facem şi oferte concrete oamenilor tineri, care s-au născut aici şi nu s-au făcut cu nimic vinovaţi”, spune primarul.

Kufen cunoaşte statutul problematic al multor membri de clan care, deşi s-au născut în Germania, sunt doar toleraţi în ţară, în calitate de apatrizi, şi au nevoie de aşa-numite dovezi fictive (de muncă, de şcolarizare) pentru a nu risca să fie extrădaţi. Dar a avea un statut juridic şubred nu poate fi o scuză pentru a deveni delincvent în Germania, subliniază edilul.

Integrare eşuată

Berlinezul Tom Schreiber afirmă că responsabilii politici germani au eşuat în cazul mamelor şi taţilor actualilor membri ai clanurilor. Aceştia au sosit în Germania în anii 1970 şi 1980 şi, potrivit unui studiu, au fost cumva siliţi să apuce pe căi necurate.

„Dacă oamenii nu sunt integraţi, nici pe piaţa muncii, dacă nu au posibilitatea să înveţe, de exemplu, limba germană, să devină parte a societăţii, dacă sunt marginalizaţi, atunci nu trebuie să ne mirăm că se formează anumite structuri”.

Din această perspectivă, relaţia lui Arafat Abou-Chaker cu Bushido a fost profitabilă pentru liderul de clan din două motive: pe de-o parte milioanele pe care le-a încasat de la rapper. Pe de altă parte din pricina strălucirii sociale care s-a prelins de la Bushido şi spre el. A sta lângă muzician pe covorul roşu la o gală a fost probabil pentru el şi ai săi cea mai mare dovadă de reuşită în Germania.

De altfel, se pare că Bushido nu se bizuie doar pe poliţia germană pentru protecţia sa şi a familiei sale. Noii săi parteneri în afacerile muzicale sunt membri ai clanului Remmo.

Matthias von Hein

Citește și știrile zilei pe SpotMedia.ro: