Procurorul general Gabriela Scutea a prezentat, marţi, bilanţul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2022, explicând că toţi indicatorii atinşi au depins de dinamica resurselor umane.
Scutea anunţă deficit de procurori în creştere, unele parchete funcţionând, anul trecut, fără niciun procuror sau cu doar un angajat.
”Factorul decisiv care a influenţat rezultatele activităţii îl reprezintă dinamica de resurse umane. Analiza internă s-a concentrat pe circumscripţiile şi parchetele care nu s-au confruntat cu fluctuaţii critice sau la care deficitul de personal nu este cronic”, a afirmat Gabriela Scutea, la prezentarea bilanţului activităţii pentru anul 2022.
Potrivit lui Scutea, gradul de ocupare a posturilor de procuror la 31 decembrie 2022 era de 74,19%, faţă de 79,48% în 2021.
”Scăderea cu peste 5% necesită precizarea că Ministerul Public a pierdut din bagajul de experienţă, prin eliberarea din funcţie a procurorilor de la parchete superioare, în cea mai mare parte. 277 de procurori eliberaţi din funcţie reprezintă aproape dublu faţă de 2020 (140) şi +65% faţă de 2021 (168).
Raportul net eliberări din funcţie/numiri în funcţie pe totalul intervalului 2020-2022 este 2,07:1”, a mai transmis Scutea.
Aceasta a prezentat situaţii din care rezultă ”incapacitatea instituţională”:
- zero procurori la PJ Măcin şi PJ Însurăţei,
- 2 procurori stagiari la PJ Strehaia, fără un procuror definitiv coordonator de stagiu,
- 12 parchete au avut, pe perioade mai scurte sau mai extinse, 1 singur post ocupat
- gradul global de ocupare la PCA Galaţi - 50,36%.
În plus, în privinţa DNA, în anul 2022, ”funcţionarea a fost orientată de măsuri care să conducă la îndeplinirea unui jalon în cadrul PNRR, ocuparea a minim 85% din posturile de procuror până în iunie 2023”.
”De la indicatorul 75,38% în ianuarie 2022, în luna decembrie 2022 gradul de ocupare a fost 70,26%. În concret, recrutarea pentru DNA se face de la celelalte parchete, astfel încât şi dinamica resurselor umane în interiorul sistemului produce dezechilibre (prin promovări şi transferuri)”, a mai transmis procurorul general.
Bilanţ la Parchetul General: 327 de persoane trimise în judecată la 100.000 de locuitori
Statisticile realizate de Ministerul Public arată că rata de trimitere în judecată se menţine, în ultimii ani, la un nivel relativ constant, respectiv o medie 300-330 de persoane trimise în judecată la 100.000 de locuitori.
Fenomenul dominant în ceea ce priveşte infracţionalitatea îl reprezintă faptele contra siguranţei publice, peste 40% dintre inculpaţi fiind acuzaţi de comiterea unor astfel de infracţiuni.
Faptele penale care încalcă siguranţa publică reprezintă un fenomen în creştere la nivel naţional.
”Ne confruntăm cu un fenomen în creştere, deloc complex, dar în privinţa căruia efectul de prevenţie generală şi specială nu se produce. Inculpaţii trimişi în judecată pentru infracţiuni contra siguranţei publice reprezintă 41,7% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată”, arată procurorul general Gabriela Scutea.
Începând din anul 2019, aceste infracţiuni au depăşit 40% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată.
”Este necesar ca soluţionarea acestor cauze să se urgenteze, pentru a înlătura percepţia din societate nu i s-a întâmplat nimic, deşi a comis o infracţiune”, a mai afirmat Scutea.
În anul 2022 au fost trimise în judecată 327 de persoane la 100.000 de locuitori, în condiţiile în care în 2021 au fost deferiţi justiţiei 328 de inculpaţi la 100.000 de locuitori, iar în anul 2020 indicatorul a fost de 310 la 100.000 de locuitori,
Numărul cauzelor soluţionate cu trimitere în judecată a scăzut cu 1,9%, iar numărul inculpaţilor trimişi în judecată a scăzut cu 1%, în timp ce ponderea cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată s-a menţinut în marja din anii anteriori.