Peste 240 de persoane au fost ucise sau rănite într-un cimitir din Iran, unde avea loc o ceremonie pentru a marca asasinarea, în 2020, într-un atac american în Irak, a generalului iranian Qassem Soleimani, a anunţat presa de stat.
Șeful serviciilor de urgență iraniene Jafar Miadfar a anunțat că cel mai recent bilanț indică 103 morți și 141 de răniți. Multe persoane au fost rănite și în busculada ce s-a creat după cele două explozii, fiind pur și simplu călcate în picioare de cei care fugeau să-și salveze viețile, potrivit Al Jazeera.
Mulți dintre răniți sunt în stare critică, astfel că e așteptat ca numărul morților să crească. Totodată, printre morți se numără și mai mulți copii.
În primele relatări s-a spus că cele două explozii au avut loc la mormântul fostului comandant al Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice și că mai multe „canistre cu gaz au explodat”. Se pare însă că prima explozie a avut loc la 700 de metri de locul de veci, iar a doua la un kilometru. Prima explozie a fost mult mai puternică decât a doua, potrivit autorităților. Mormântul nu a fost avariat.
Există mai multe scenarii și în ce privește bombele. Unii martori spun că au fost puse în coșuri de gunoi. Alte publicații susțin că dispozitivele explozive ar fi fost puse în serviete și detonate apoi de la distanță. Există și rapoarte care vorbesc de atentatori sinucigași care s-au aruncat în aer.
Nu există până la acest moment o confirmare oficială a niciunuia dintre aceste scenarii.
Iranul promite o răzbunare cruntă
Teheranul a declarat joi zi de doliu național.
Un oficial iranian a descris exploziile ca fiind „atacuri teroriste". Presa iraniană a negat însă zvonurile potrivit cărora ar fi fost un atac israelian care viza un înalt oficial al Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice, care ar fi fost ucis în explozii. În orice caz, nimeni nu a revendicat până la acest moment atacul.
Ahmad Vahidi, ministrul de Interne al Iranului și comandant al Gardienilor Revoluției Islamice, a avertizat că e în desfășurare un război psihologic și i-a rugat pe iranieni să nu dea crezare zvonurilor care circulă în spațiul public.
„Cei care au comis aceste crime să se aștepte la un răspuns susținut al forțelor de securitate iraniene”, a mai spus Vahidi.
Președintele iranian Ebrahim Raisi a transmis un comunicat în care a promis că vinovații vor fi găsiți și pedepsiți: „Indubitabil, cei responsabili de acest act mișelesc vor fi identificați în scurt timp și vor fi pedepsiți pentru crima lor oribilă. Inamicii țării să știe că astfel de acțiuni nu vor frânge determinarea națiunii iraniene”.
Reacții din toată lumea, Putin a dat tonul, SUA neagă implicarea
Primii care au reacționat au fost rebelii houthi care operează din Yemen, susținuți de Iran: „Această crimă oribilă e se adaugă lungului șir de crime care au ca scop să submineze Republica Islamică și rolul ei în a înfrunta aroganța globală și sprijinul pentru forțele care rezistă în Palestina și Liban”.
Vladimir Putin a fost primul lider de stat care a transmis condoleanțe.
„Uciderea oamenilor nevinovați care erau într-un cimitir e un act șocant în cruzimea și cinismul său”, a spus Putin, în scrisoarea adresată președintelui Ebrahim Raisi și Ayatollahului Ali Khamenei.
Irakul a transmis de asemenea condoleanțe, s-a referit la atac drept „un atentat terorist” și a transmis Iranului disponibilitatea de a ajuta cu „orice e nevoie pentru a alina suferința cauzată de acest act criminal laș”.
Și președintele turc Recep Tayyip Erdogan a condamnat atacul violent și a transmis condoleanțe „poporului prieten și frate”.
Liderul Hezbollah Hassan Nasrallah a transmis la rândul său condoleanțe, spunând că cei care au murit au luat calea martiriului, ca și generalul Soleimani.
Și liderul forțelor Quds din Irak a condamnat atacul, susținând că a fost comis „de oameni însetați de sânge, sponsorizați de America și regimul zionist”.
Washingtonul a calificat drept „absurdă" orice sugestie că Statele Unite sau Israelul ar fi implicate şi au dat asigurări că nicio ţară nu are interes într-o „escaladare" în regiune.
„Statele Unite nu au fost implicate în niciun fel. Orice afirmaţie contrară este absurdă. Nu avem niciun motiv să credem că Israelul este implicat în această explozie", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, deplângând decesele înregistrate în rândul civililor.
Din Liban mesajul a fost transmis prin ministrul de Externe, care a avertizat asupra riscului ca atacul să destabilizeze regiunea. Condoleanțe au transmis și Pakistanul și Iordania.
UE a condamnat de asemenea „în cei mai duri termeni” atacul de a Kerman și a transmis că e solidară cu poporul iranian: „Acest act de teroare a provocat un bilanț șocant de victime. Gândurile noastre se îndreaptă către victime și familiile lor. Cei responsabili trebuie să plătească”. La fel și șeful ONU, Antonio Guterres.
Context
Incidentul survine la o zi după ce numărul 2 al biroului politic al Hamas, Saleh al-Arouri, a murit într-o explozie la Beirut. Deja Israelul e în alertă maximă, așteptându-se la o răzbunare, iar atacul din Iran face și mai periculoasă situația din Orientul Mijlociu.
Qassem Soleimani, care a fost cândva cel mai important general iranian, a fost asasinat într-un atac cu dronă al SUA, la 3 ianuarie 2020, în timpul unei vizite pe care o făcea în Irak pentru a se întâlni cu premierul de atunci Adil Abdul-Mahdi.
Atacul cu dronă a provocat o criză diplomatică majoră între SUA şi Iran, ceea ce a dus la lovituri de ripostă cu rachete împotriva unor baze militare americane din Irak şi a împins cele două ţări în pragul războiului. Una dintre rachetele iraniene trase ca ripostă a lovit din eroare un avion civil ucrainean cu 176 de persoane la bord care decolase de pe aeroportul din Teheran cu destinaţia Kiev.