Europa trebuie să îşi reducă dependenţa faţă de Statele Unite şi să evite să se lase antrenată într-o confruntare între China şi SUA în legătură cu Taiwanul, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat la întoarcerea din vizită de stat în China.
Macron a subliniat teoria sa preferată de „autonomie strategică” pentru ca Europa, probabil condusă de Franţa, să devină o „a treia superputere”, într-un interviu pentru POLITICO.
El a declarat că „marele risc” cu care se confruntă Europa este că „se lasă prinsă în crize care nu sunt ale noastre, ceea ce o împiedică să îşi construiască autonomia strategică”, în timp ce zbura de la Beijing la Guangzhou.
Xi Jinping şi Partidul Comunist Chinez au susţinut cu entuziasm conceptul de autonomie strategică al lui Macron, iar oficialii chinezi se referă în mod constant la acesta în relaţiile lor cu ţările europene. Liderii de partid şi teoreticienii de la Beijing sunt convinşi că Occidentul este în declin şi China este în ascensiune şi că slăbirea relaţiei transatlantice va contribui la accelerarea acestei tendinţe.
„Paradoxul ar fi că (...) începem să urmăm politica Americii, printr-un fel de reflex de panică”, a declarat Macron în interviu. „Întrebarea la care trebuie să răspundă europenii... este în interesul nostru să accelerăm (o criză) în Taiwan? Nu. Cel mai rău ar fi să credem că noi, europenii, trebuie să devenim adepţi pe această temă şi să ne luăm după agenda americană şi după o reacţie exagerată a Chinei”, a spus el.
La doar câteva ore după ce zborul său a plecat din Guangzhou cu destinaţia Paris, China a lansat exerciţii militare de amploare în jurul insulei autonome Taiwan, pe care China o revendică ca teritoriu al său, dar pe care SUA au promis să o înarmeze şi să o apere.
Beijingul a ameninţat în repetate rânduri că va invada Taiwanul şi are o politică de izolare a insulei democratice, forţând alte ţări să o recunoască drept parte a „unei singure Chine”.
Macron şi Xi Jinping au discutat „intens” despre Taiwan, potrivit oficialilor francezi care l-au însoţit pe preşedinte, care pare să fi adoptat o abordare mai conciliantă decât SUA sau chiar Uniunea Europeană.
„Europa este mai dispusă să accepte o lume în care China devine un hegemon regional”, a declarat Yanmei Xie, analist de geopolitică la Gavekal Dragonomics. „Unii dintre liderii săi cred chiar că o astfel de ordine mondială ar putea fi mai avantajoasă pentru Europa”.
Macron a susţinut, de asemenea, că Europa şi-a sporit dependenţa de SUA în ceea ce priveşte armele şi energia şi că acum trebuie să se concentreze pe stimularea industriilor europene de apărare.
De asemenea, el a sugerat că Europa ar trebui să îşi reducă dependenţa de „extrateritorialitatea dolarului american”, un obiectiv politic cheie atât al Moscovei, cât şi al Beijingului.
„Dacă tensiunile dintre cele două superputeri se acutizează... nu vom avea nici timpul, nici resursele necesare pentru a ne finanţa autonomia strategică şi vom deveni vasali”, a spus el.
El nu a abordat chestiunea garanţiilor de securitate americane în curs de desfăşurare pentru continent, care se bazează în mare măsură pe asistenţa americană în materie de apărare, în contextul primului război terestru major din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Fiind unul dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU şi singura putere nucleară din UE, Franţa se află într-o poziţie unică din punct de vedere militar. Cu toate acestea, ţara a contribuit mult mai puţin la apărarea Ucrainei împotriva invaziei Rusiei decât multe alte ţări.