Dosarul fostului ofițer MAI care a bagat în carantină Spitalul Gerota a fost clasat. Procurorii n-au găsit ”argumente științifice” că a răspândit coronavirusul

Dosarul fostului ofițer MAI care a bagat în carantină Spitalul Gerota a fost clasat. Procurorii n-au găsit ”argumente științifice” că a răspândit coronavirusul
Spitalul Dimitrie Gerota, în carantină și sub pază în timpul stării de urgență

Fostul ofițer Nelu Lupu a scăpat de urmărirea penală după ce Parchetul General a anunțat clasarea dosarului care-l viza pentru fals în declarații și zădărnicirea combaterii bolilor.

Fostul ofițer MAI s-a internat pe 5 martie la Spitalul de Urgență „Dimitrie Gerota” din București. La completarea formularului, el a mințit că nu a fost plecat din țară, deși abia revenise din Israel, fapt pe care el l-a recunoscut ulterior. A fost testat atunci pentru COVID-19 și pe 9 martie rezultatul s-a întors pozitiv.

Mai mulți membri ai familiei sale, inclusiv nora însărcinată și nepotul de 3 ani, dar și mulți medici și pacienți de la Gerota au fost depistați pozitiv în zilele următoare, până când întregul spital a fost băgat în carantină.

Informările oficiale de la acel moment precizau la cazuri confirmate ce au urmat că au fost contacți ai acestuia. Ba chiar medicii, printre care și prof. dr. Alexandru Rafila, au spus clar că fostul ofițer MAI a infectat și alte persoane.

Acum, însa, procurorii informează că nu au găsit dovezi științifice nici care să arate că Nelu Lupu a venit cu virusul din Israel, nici că l-a dat voit altora.

”Urmare probatoriului administrat nu s-a putut stabili cert, cu argumente științifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat și dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate din Spitalul de Urgență 'Profesor Doctor Dimitrie Gerota'.

În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienți, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa 'inițială' de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgență 'Profesor Doctor Dimitrie Gerota' rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probațiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate", se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Nu existau obligații pentru cei care se întorceau din Israel

Procurorii spun că, în perioada în care fostul ofițer a călătorit, nici Israelul și nici Palestina nu se aflau pe lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu.

”Atât făptuitorul, soţia acestuia, cât şi ceilalţi membri ai grupului organizat cu care a călătorit nu aveau nicio obligaţie în acest sens (al autoizolării), la întoarcerea în România din Israel.

Cercetările au stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu făptuitorul (80 de persoane) nu a fost confirmate cu virusul SARS COV-2, fapt care, alături de alte probe administrate, a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel”, se mai arată în comunicat.

Amintim că la vremea respectivă în presă au existat speculații că fostul ofițer de 60 de ani ar fi mințit pentru a nu afla familia de călătoria sa. Iată că acum procurorii spun că a fost plecat împreună cu soția.

Falsul în declarații comis pe formularul spitalului nu contează

Cât despre falsul în declarații, acesta a fost comis pe un formular intern al spitalului, astfel că nu se încadrează la zădărnicirea combaterii bolilor.

”Prin Hotărârea CNSSU nr. 3/2020 s-a introdus un chestionar pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la pacienţii care se prezintă UPU/CPU/Camera de Gardă, ca măsură specifică în vederea prevenirii şi combaterii răspândirii coronavirusului în cadrul spitalelor.

Necompletarea conformă a unui astfel de formular, impus prin autoritatea statului, poate constitui elementul material al infracţiunii de 'zădărnicirea combaterii bolilor', ceea ce în prezenta cauză nu se aplică, pacientul asumându-şi prin semnătură un formular intern, adoptat anterior apariţiei pandemiei de COVID-19.

Infracţiunea de 'fals în declaraţii' presupune ca acţiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărul să aibă ca scop producerea unei consecinţe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declaraţia în sine să servească la producerea acelei consecinţe urmărite.

Cercetările efectuate nu au identificat consecințe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor”, se încheie comunicatul Parchetului General.

Clasare - cauza GEROTABiroul de informare și relații publice este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice...

Publicată de Ministerul Public pe MarÅ£i, 21 iulie 2020

Până acum, dosarele de răsunet deschise în timpul pandemiei au fost, în general, clasate. Iată câteva exemple:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇