Românii și bulgarii nu sunt primiți pe aeroportul din Viena fără formalități? Există un soi de marginalizare și dincolo de Schengenul aerian? Care sunt perspectivele după alegerile din Austria?
Un vicepreședinte al Comisiei Europene dă asigurări că din 2025 România va intra și cu frontierele terestre în Schengen iar de la Marea Neagră la Marea Egee se va circula fără nicio graniță.
Un europarlamentar român povestește că a ajuns ieri cu avionul la Viena și că nici vorbă de ridicarea controalelor pe aeroport, așa cum ar sugera admiterea țării în Spațiul Schengen cu aeroporturile și porturile maritime. Membru al grupului popularilor europeni, Eugen Tomac a fost revoltat că poliția de frontieră austriacă nu se conformează noii situații.
Un jurnalist bulgar care a experimentat funcționarea mini-Schengenului pentru cele două state a relatat o situație similară.
Regulile Schengen permit impunerea controalelor „în ultimă instanţă", pentru evitarea ameninţărilor grave la adresa securităţii interne sau a politicii publice. Austria a impus verificări pe termen limitat la frontierele cu Cehia, Slovenia, Slovacia și Ungaria. În Schengen, însă, astfel de controale au devenit normale iar spațiul nu funcționează întotdeauna fără obstacole.
De fapt, controalele inopinate pot fi făcute oricând inclusiv pe aeroporturi. Eugen Tomac le consideră însă abuzive, de vreme ce sunt aplicate chiar din ziua în care România și Bulgaria au fost acceptate parțial în Spațiul de Liberă Circulație. Pentru verificările impuse deja în scris față de celelalte state din fostul bloc socialist, Viena a pretextat prin presiunea pe care o are asupra sistemului de primire a cererilor de azil, precum şi prin riscurile care vin din traficul de arme și de persoane şi din reţelele criminale generate de războiul din Ucraina.
„Dacă Guvernul Nehammer nu încetează această formă de discriminare imediat, voi cere viitoarei Comisii Europene, dacă va dori votul meu, să acţioneze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene acest abuz de putere”, a declarat Eugen Tomac, insistând ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să intervină.
Pe de altă parte, ministrul austriac de Interne refuză din nou aderarea completă a României la Schengen, după cum a rezultat din declarațiile de zilele trecute pe care le-a făcut într-o conferință comună cu omologul său român. Gerhard Karner a explicat că deocamdată „ar fi greșită” stabilirea unei date concrete pentru aderarea Bulgariei și României cu frontierele terestre: „Acum un an şi jumătate am spus că un sistem care nu funcţionează nu poate fi extins. Bulgaria şi România sunt parteneri foarte importanţi pentru Austria atunci când este vorba despre presiunea exercitată asupra Comisiei Europene pentru îmbunătăţirea sistemului Schengen. Demersurile noastre au dat deja roade”, s-a lăudat oficialul austriac.
La 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, românii și bulgarii așteaptă să fie primiți și în Schengen. Există multe motive să stea în afară, dacă sunt citite rapoartele privind traficul de persoane și de droguri, dar astfel de rapoarte nu menajează nici țările care deja se află înăuntrul spațiului. Există, totuși, și destule argumente în favoarea primirii lor, de vreme ce toate celelalte state ale Spațiului sunt pentru.
Austria continuă să se opună mai ales din motive electorale, pentru că partidul de guvernământ, ÖVP, are o situație precară și speră să convingă prin invocarea imigraţiei ilegale și a capacității sale de a ține deoparte cele două țări dunărene.
Asociațiile transportatorilor se plâng de încetineala controalelor de la frontiere și de pierderile de milioane de euro din cauza menținerii barierelor terestre. Potrivit datelor avansate de aceștia, la frontiera ungară un camion așteaptă între 8 și 16 ore iar la cea bulgărească între 20 și 72 de ore. Zona Schengen include 400 de milioane de persoane şi cuprinde în afara celor 25 de membri ai UE şi alte patru state: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.
Oficialii de la Sofia şi Bucureştiu speră că la toamnă Viena va renunța la veto și că, după alegeri, Austria nu va mai fi la fel de obtuză. În fond, austriecii au fost de acord anul trecut cu primirea Croației, țară de tranzit a migranților, dar s-au opus vehement României, care se află în afara marilor trasee migraționiste.
Grecul Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene din partea PPE, e sigur că, „până la sfârșitul anului, Bulgaria și România vor intra și cu frontierele terestre în Schengen”. Conservatorul grec a observat că un compas cu vârful în Salonic, rotit pe hartă, pe o rază de 500 km, arată că acesta e singurul oraș aflat simultan în zona euro, în Schengen, în NATO și în Consiliul Europei.
Se așteaptă să se schimbe lucrurile cât de repede, pentru că Grecia e dependentă de turiștii care vin dinspre nordul granițelor sale din România și Bulgaria. Oficialul grec e optimist și crede că cel târziu anul viitor în Balcani va exista un Benelux: o zonă de liberă circulație cu circa 35 de milioane de cetățeni care vor putea să se deplaseze fără granițe între Dunăre, Marea Neagră și Marea Egee.
Autor: Sabina Fati