Populaţia din Taiwan a mers la urne pentru a alege un nou preşedinte şi un nou parlament. Rezultatele parțiale îl dau drept câștigător pe candidatul considerat de Beijing drept ”un grav pericol”, în timp ce preferatul Chinei și-a recunoscut deja înfrângerea. China a numit acest scrutin o alegere între „pace şi război”.
UPDATE 15:55 – Vicepreşedintele în exerciţiu al Taiwanului, Lai Ching-te, candidat la preşedinţie din partea Partidului Democrat Progresist (DPP), a câştigat alegerile prezidenţiale, obţinând 40,2% din voturi, potrivit rezultatelor anunţate după numărarea voturilor în 98% din secţiile de votare, transmite France Presse.
UPDATE 15:28 - Candidatul principalului partid de opoziţie din Taiwan, Kuomintang, care este favorabil unei apropieri de China, şi-a recunoscut înfrângerea, potrivit France Presse. "Respect decizia finală a poporului taiwanez" şi "îi felicit pe Lai Ching-te şi Hsiao Bi-khim pentru alegerea lor, în speranţa că ei nu vor dezamăgi aşteptările poporului taiwanez", a declarat Hou Yuh-ih.
UPDATE 14:20 - Vicepreşedintele în exerciţiu, Lai Ching-te, de la Partidul Democrat Progresist (DPP), este creditat cu 41,6% din voturi, după numărarea a 60% din voturi. În vârstă de 64 de ani, acesta a fost calificat de Beijing drept "grav pericol" deoarece partidul său susţine că insula este de facto independentă.
Principalul său adversar, Hou Yu-ih, în vârstă de 66 de ani şi candidat al formaţiunii Kuomintang (KMT), care pledează pentru apropierea de Beijing, a obţinut 33,2% din voturi, potrivit numărătorii parțiale a Comisiei Electorale Centrale.
Al treilea candidat, Ko Wen-je, în vârstă de 64 de ani, de la micul Partid Popular din Taiwan (TPP) şi care se prezintă drept anti-establishment, s-a clasat pe locul al treilea cu 25,3%.
Taiwanezii au votat de asemenea pentru reînnoirea celor 113 locuri ale Parlamentului, unde DPP ar putea să-şi piardă majoritatea.
În cele aproximativ 18.000 de secţii de votare, fiecare buletin de vot a fost arătat şi citit cu voce tare de către responsabilii numărătorii - un proces deschis publicului - înainte de a fi contabilizate.
Cresc presiunile și tensiunile
Dar indiferent cine câştigă alegerile, presiunea militară şi economică a Beijingului asupra Taiwanului ar putea continua şi chiar creşte, spun oficialii din domeniul securităţii din Taiwan.
China revendică Taiwanul ca teritoriu propriu, în ciuda obiecţiilor vocale ale guvernului de la Taipei. Dar China nu a renunţat niciodată la ideea de a utiliza forţa pentru a aduce insula sub controlul Beijingului.
Pe lângă semnificaţia sa teritorială pentru China, Taiwanul este, de asemenea, o putere globală în domeniul semiconductorilor şi găzduieşte cel mai mare producător de cipuri din lume, TSMC.
Alegeri cu răsuflarea Chinei în ceafă
Miza alegerilor va fi viitorul legăturilor tensionate ale Taiwanului cu vecinul său, ambele partide majore susţinând suveranitatea Taiwanului, dar oferind opinii diferite cu privire la relaţiile insulei cu China.
Vicepreşedintele Lai Ching-te, candidatul la preşedinţie al Partidului Democrat Progresist (DPP), aflat la guvernare, a îndemnat populaţia să nu se lase influenţată de ameninţările Chinei, propunând în acelaşi timp discuţii cu vecinii şi angajându-se să nu tulbure status quo-ul.
"Taiwanul se află în prima linie a confruntării dintre democraţie şi totalitarism", a declarat Lai, la un miting de campanie.
Ştiri false şi presiuni militare
DPP susţine că Beijingul încearcă să intervină în vot prin răspândirea de ştiri false şi prin exercitarea de presiuni militare şi economice. China a catalogat aceste acuzaţii drept "trucuri murdare" şi o manevră pentru a câştiga voturi prin "exagerarea" unei ameninţări.
În ultimul an şi jumătate, China a organizat două runde de exerciţii militare majore în apropiere de Taiwan, lansând rachete în apele din largul insulei.
Cel mai mare partid de opoziţie din Taiwan, Kuomintang (KMT), a atacat DPP ca fiind separatist, afirmând în acelaşi timp că vor căuta dialogul cu China şi vor continua să consolideze apărarea insulei.
"Hou Yu-ih se opune independenţei Taiwanului, va permite pacea între cele două coaste ale strâmtorii, va relua dialogul şi schimburile, va consolida apărarea naţională şi va permite tuturor să trăiască în pace în Taiwan", a declarat candidatul la preşedinţie al KMT, Hou.
În 1949, guvernul învins al Chinei s-a refugiat în Taiwan după ce a pierdut un război civil cu comuniştii lui Mao Zedong, care au fondat Republica Populară Chineză. Republica China rămâne denumirea oficială a Taiwanului.
Viziuni diferite
În timp ce ambele partide majore afirmă că Taiwanul este deja o ţară suverană, ele au viziuni diferite asupra legăturilor cu China.
KMT susţine că atât Taipei, cât şi Beijingul aparţin unei singure Chine, dar fiecare poate interpreta ce înseamnă acest lucru în cadrul a ceea ce se numeşte "consensul din 1992", o înţelegere tacită la care au ajuns guvernul de atunci al KMT şi China.
DPP respinge revendicările de suveranitate ale Chinei, afirmând că viitorul Taiwanului ar trebui să fie decis de poporul său.
În cazul în care DPP va câştiga alegerile prezidenţiale, va fi pentru prima dată când acelaşi partid va rămâne la putere pentru un al treilea mandat consecutiv de când a început votul prezidenţial direct în 1996.
Campanie pe mai multe fronturi
Oficialii taiwanezi au avertizat în repetate rânduri alegătorii că China încearcă să influenţeze rezultatele alegerilor printr-o campanie "pe mai multe fronturi", de la operaţiuni clandestine de influenţă în temple şi sancţiuni comerciale până la sponsorizarea unor călătorii la preţuri reduse pentru politicienii locali şi presiuni asupra unei formaţii rock influente.
Un oficial de securitate din Taiwan, care a vorbit sub protecţia anonimatului, având în vedere caracterul sensibil al situaţiei, a declarat că este posibil ca China să organizeze mai multe exerciţii între alegeri şi 20 mai, când noul preşedinte îşi va prelua mandatul.
"Dar, cu siguranţă, trebuie să luăm în considerare propriile probleme ale Chinei, inclusiv toleranţa sa faţă de criticile internaţionale", a declarat oficialul.
De la sfârşitul lunii decembrie, Xi a subliniat de două ori în comentarii publice importanţa "reunificării" cu Taiwanul, deşi nu a menţionat nici alegerile, nici utilizarea forţei.
Un al doilea oficial de securitate din Taiwan a declarat că, indiferent cine va fi ales, Beijingul ar putea adăuga presiune asupra noului lider înainte de 20 mai, poate din punct de vedere economic prin aplicarea de tarife antidumping asupra importurilor din Taiwan, după ce luna trecută a acuzat Taiwanul că ridică bariere comerciale incorecte.
China va continua probabil să reducă numărul de ţări care au relaţii diplomatice oficiale cu Taipei - în prezent doar 13 - şi să îşi intensifice presiunea economică, inclusiv prin anchete comerciale, potrivit unei evaluări interne de securitate a scenariilor posibile după vot.
Miza alegerilor legislative
Există şi un al treilea candidat la prezidenţiale - fostul primar din Taipei, Ko Wen-je, din micul Partid al Poporului din Taiwan (TPP), înfiinţat în 2019.
În prezent, partidul are doar cinci din cele 113 locuri din Legislativ, dar accentul pus de Ko pe problemele de bază, cum ar fi costul ridicat al locuinţelor, i-a adus o bază de susţinere pasionată în rândul multor tineri taiwanezi care au venit în număr mare la mitingurile sale de campanie.
Alegerile parlamentare sunt la fel de importante, iar atât DPP, cât şi KMT au subliniat în campanie necesitatea de a obţine o majoritate. În ultimii patru ani, DPP a avut mai mult de 50% din parlamentari, ceea ce înseamnă că a putut adopta cu uşurinţă legislaţia.
Preşedintele Tsai Ing-wen, de la DPP, nu poate candida din nou, conform Constituţiei, după două mandate de patru ani.
Blinken cere pace şi stabilitate în Strâmtoarea Taiwan
Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a subliniat, vineri, în timpul unei întâlniri cu un înalt responsabil chinez importanţa „menţinerii păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan”, în momentul când insula revendicată de Beijing îşi alege sâmbătă viitorul preşedinte, relatează France Presse, informează Agerpres.
Întorcându-se pentru scurt timp la Washington între ultimul său turneu în Orientul Mijlociu şi deplasarea la forumul economic de la Davos, secretarul de stat american a discutat cu Liu Jianchao, care este şeful diviziei internaţionale a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. În timpul acestei întâlniri, Blinken „a reiterat importanţa menţinerii păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan şi în Marea Chinei de Sud”, o zonă contestată şi scenă a unor incidente recente între Beijing şi Manila, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american Matthew Miller într-un comunicat.
Washingtonul nu recunoaşte Taiwanul ca stat şi consideră Republica Populară Chineză drept singurul guvern legitim, dar oferă totuşi insulei ajutor militar semnificativ.
Statele Unite se declară în favoarea unui statu-quo, care, consideră ele, garantează pacea, notează AFP.
China nu a menţionat Taiwanul în declaraţia făcută după întâlnirea bilaterală şi a indicat că cele două părţi au convenit „să continue să consolideze dialogul şi cooperarea”. „Dl. Liu a expus poziţia Chinei cu privire la problemele pertinente, subliniind că cele două părţi ar trebui să se apropie pentru a promova dezvoltarea stabilă, sănătoasă şi durabilă a relaţiilor China-SUA”, potrivit unui comunicat al biroului său, publicat pe WeChat.