Bătălia politică pe seama persoanelor afectate de epidemia de coronavirus continuă. Gabriela Firea (PSD), primarul Bucureștiului, a anunțat că va plăti 1.000 de euro în bonuri de valoare (vouchere) celor vindecați de Covid-19, în cazul în care donează plasmă.
Această decizie a stârnit proteste din partea celor implicați în sistemul de colectare a sângelui.
Antoneta Bugner, președintele Fundației Donatorilor de Sânge, a declarat pentru SpotMedia.ro că anunțul făcut de Gabriela Firea “e iresponsabil”.
“Și asta nu din cauză că nu e important ca persoanele care s-au însănătoșit în urma epidemiei să doneze plasmă, dar decizia Gabrielei Firea aruncă în aer întregul sistem de donare de sânge. Dacă hotărârea de a oferi 1.000 de euro pentru o donare de plasmă va fi votată, se va înregistra o presiune imensă din partea donatorilor de sânge pentru a primi mai mulți bani”, ne-a declarat Bugner.
Noi condiţii pentru donarea de sânge total/plasmă de la persoanele vindecate de COVID-19
Mai mult, există posibilitatea ca la o sumă de bani atât de mare să apară persoane care să se infecteze voluntar cu Covid-19 pentru a fi plătite ca donatori de plasmă convalescentă.
O altă situație pe care o va crea Gabriela Firea va fi aglomerația din centrele de colectare care, de asemenea, se pot transforma în focare epidemice.
În realitate, propunerea Gabrielei Firea va avea un efect contrar și va duce la creșterea numărului de infectări la nivelul Bucureștiului.
“Este o mare ticăloșie. Donarea de sânge și plasmă trebuie să rămână gratuite. Avem legea 282 din 2005 care spune că produsele din sânge nu se comercializează”, a subliniat președintele Fundației Donatorilor.
Este un pericol pentru sănătate
În urma unei astfel de decizii care poate fi adoptată în Consiliul General al Municipiului București cu o majoritate simplă de voturi se va arunca în aer tot sistemul de voluntariat în ce privește donarea, mai spune Antoneta Bugner.
Se va crea dependența unor oameni de sumele plătite, ceea ce va duce la o scădere dramatică a calității sângelui colectat și la expunerea pacienților care beneficiază de el la multe boli infecțioase, susține aceasta.
În momentul donării de sânge sau plasmă, fiecare voluntar completează un formular în care i se pun întrebări specifice legate de perioada de șase săptămâni înainte de donare.
În acest interval de timp, o eventuală contaminare cu un virus nu apare în analizele care sunt făcute la colectare. Dacă în cele șase săptămâni donatorul a fost expus la hepatită sau HIV, nimeni nu știe, iar sângele contaminat poate ajunge într-un pacient prin transfuzie.
În cazul în care pentru donare se plătesc sume mari de bani, fiind transformată într-o afacere, atunci posibilitatea ca donatorii să mintă în chestionar și să nu anunțe posibila expunere din ultimele șase săptămâni pentru a primi banii crește exponențial.
“Contaminarea sângelui și răspândirea bolilor în sistemul de sănătate vor exploda. E necesar să avem donatori din toate categoriile sociale, iar donația să fie un act de responsabilitate civică. Nimeni nu oprește Guvernul și administrațiile locale să desfășoare campanii pentru a promova donarea, pentru a aduce oamenii în centrele de colectare”, a declarat Antoneta Bugner.
Gabriela Firea și-a mascat operațiunea de promovare politică prin urgența salvării unor persoane afectate de epidemie.
„Chiar dacă, în timpuri normale, legislația privind donarea nu prevede și stimulente financiare, acum suntem într-o situație de excepție. Prin urmare, este nevoie de o excepție de la lege, pentru a salva cât mai multe vieți! Nu cred că ar fi normal să ne încurcăm în prea multe detalii birocratice și cutumiare, atunci când este vorba despre un interes superior: salvarea românilor care suferă de o formă severă a infecției Covid 19”, a scris aceasta pe pagina sa de Facebook.
Gabriela Firea nu a vorbit despre posibilitatea de a obține, ca efect al celor 1.000 de euro, creșterea numărului de îmbolnăviri la nivelul Capitalei.
Ne poate sancționa și UE
Există posibilitatea ca o astfel de hotărâre să atragă sancțiuni și din partea Uniunii Europene, care are o legislație strictă în ce privește donarea de sânge și plasmă.
“Multe organizații din străinătate ne acuză și acum pentru faptul că le oferim donatorilor din România bonuri de masă și o zi liberă de la serviciu, considerând că încălcăm principiul donării voluntare. Dacă o să treacă și hotărârea cu 1.000 de euro, va fi un adevărat scandal”, a declarat Bugner.
Ce este terapia cu plasmă
Terapia cu plasmă a persoanelor afectate de epidemia de Covid-19 este o procedură experimentală, conform Mayo Clinic, o importantă instituție medicală din SUA.
“… persoanele care s-au recuperat au anticorpi - proteine pe care organismul le folosește pentru a combate infecțiile - împotriva bolii din sângele lor. Sângele de la persoanele care s-au recuperat se numește plasmă convalescentă”, conform Mayo Clinic.
În data de 31 iulie 2020, Comisia Europeană a invitat peste 200 de organizații medicale care activează în domeniu să aplice pentru a beneficia de fonduri pentru colectarea de plasmă necesară tratamentului bolnavilor de Covid-19.
„Plasma convalescentă ar putea fi un tratament promițător pentru COVID-19. Cu finanțarea pe care am oferit-o astăzi, suntem în măsură să facem un pas mai departe în colectarea plasmei și invit toate părțile interesate relevante să o folosească.
Vom continua să explorăm toate opțiunile posibile pentru a sprijini dezvoltarea și accesul la tratamente sigure și eficiente pentru COVID-19 pentru a ne proteja cetățenii”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară.
Există fonduri europene importante care pot finanța programe de promovare și de recoltare a plasmei convalescente fără a fi nevoie și de banii contribuabililor din Capitală, folosiți în scopuri propagandistice de Gabriela Firea în campania electorală.
Centrul de Transfuzie Sanguină
Diferența dintre donarea de sânge și donare de plasmă
Donarea de sânge
O unitate de 450 mililitri de sânge reprezintă o donare. Cantitatea se reface ca volum în 60 de minute, iar celular în 2-3 săptămâni.
În trecut, terapeutica transfuzională se baza, în mare parte, pe utilizarea sângelui total; astăzi utilizarea acestuia este din ce în ce mai limitată pentru că tendința în terapeutică modernă este de a utiliza produsul sanguin specific (constituenții terapeutici ai sângelui) – indicat clinic.
Indicații clinice: sângele integral este folosit în cazuri de pierderi acute de sânge, cum ar fi după un accident sau în timpul unei intervenții chirurgicale.
Astfel, după colectare, cele trei componente majore – trombocitele, plasmă şi celulele roşii din sânge – sunt separate, astfel încât acestea să poată fi transfuzate la mai mulți pacienţii cu nevoi diferite. Rareori o persoană are nevoie de sânge integral.
Donarea de plasmă
Există și altă formă de donare, numită “afereză”, care utilizează o tehnică mai specializată: cu ajutorul unui separator de celule, diversele componente sanguine sunt sortate. Doar componenta necesară este colectată iar celelalte componente sanguine sunt restituite donatorului.
Prelevarea se face într-un sistem autorizat, închis, steril și apirogen. De asemenea, trusele pentru recoltare sunt sterile și de unică folosință.
Această tehnică permite obținerea unor cantități mari de plasmă fără anemierea donatorului, pentru că toți ceilalți constituenți celulari sanguini sunt reinjectati donatorului. Procedura se desfășoară sub supravegherea medicului specialist; durata unei astfel de proceduri este 50-60 minute.
– Intervalul dintre două donări de plasmă prin afereza (plasmafereze) trebuie să fie de două săptămâni.
– Intervalul dintre o ședința de plasmafereza și o donare de sânge total trebuie să fie de 4 săptămâni.
– Intervalul dintre o donare de sânge total și o ședință de plasmafereză să fie de minim o lună.