Banii n-au culoare politică. Adrian Ionel, Unifarm, pe drumul întortocheat de la "privatizarea" sângelui la afacerile cu măști din timpul epidemiei

Banii n-au culoare politică. Adrian Ionel, Unifarm, pe drumul întortocheat de la "privatizarea" sângelui la afacerile cu măști din timpul epidemiei

Compania Națională Unifarm, condusă de Adrian Ionel din anul 2012, pus sub acuzare de DNA pentru o mită de 760.000 de euro, se află în subordinea Ministerului Sănătății. 

Această companie are ca obiect principal de activitate livrarea către rețeaua națională de sănătate a medicamentelor din programele naționale de sănătate și a vaccinurilor.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Adrian Ionel a fost o figură centrală în timpul stării de urgență, Unifarm fiind compania care a făcut, din bani publici, achizițiile pentru măști chirurgicale, medicamente și echipamente de protecție necesare pentru funcționarea sistemului de sănătate.

Directorul Unifarm a primit un cec în alb de la Guvern pentru a asigura produse medicale pentru salvarea a cât mai multe vieți, iar acesta, conform procurorilor DNA, a sacrificat nevoile celor afectați în interes personal.

“În calitate de director general al C.N. Unifarm SA, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi pretins 760.000 de euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu virusul COVID 19 (250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale).

Contractul ar fi fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispozițiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achizițiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cat și a modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură.

În plus, cele 1 milion de măști livrate și recepționate în prima tranșă Companiei Naționale Unifarm SA nu erau măști chirurgicale (produse încadrate în categoria dispozitivelor medicale), ci măști de protecție neconforme cu standardele stipulate în contract, practic erau alte tipuri de echipamente de protecție decât cele convenite în contract”, arată procurorii DNA, într-un comunicat oficial.

Procurorii DNA anunță că acest contract a fost atribuit “în prima jumătate a lunii martie”, când la cârma Ministerului Sănătății se afla Victor Costache, acesta din urmă fiind demis în data de 26 a acelei luni. 

Înainte de pandemie, în loc să achiziționeze măști și echipamente medicale, Unifarm “privatiza” sângele

Înainte cu câteva săptămâni de declanșarea stării de urgență, perioadă în care Adrian Ionel s-ar fi putut ocupa de achiziții de echipamente medicale pentru a nu rămâne descoperiți în timpul epidemiei, Unifarm avea un alt obiectiv pe agendă, modificarea legislației pentru a fi permisă “comercializarea sângelui” colectat pe teritoriul României. Acest lucru este interzis de legislația aflată în vigoare.

În noiembrie 2019, în ultima ședință a Guvernului PSD înainte să părăsească Palatul Victoria în urma demiterii prin moțiune de cenzură, Viorica Dăncilă a adoptat o hotărâre de guvern prin care aprobă “Studiul de fundamentare pentru construirea și operarea unei bănci naționale de sânge, plasmă umană și celule stem prin intermediul unui parteneriat public-privat”.

Acest studiu a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 6 noiembrie 2019. El se află încă în dezbatere publică pe site-ul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Prima pagină din studiul de fundamentare care propune ridicarea interdicției de comercializare a sângelui, adoptat de Guvernul PSD și publicat în Monitorul Oficial

Obiectivul acestui studiu este acela de a crea o justificare pentru modificarea legislației actuale din domeniul donării, stocării și prelucrării sângelui, pentru a permite investiții private în acest domeniu și comercializarea acestuia.

“… plasma umană colectată de la donatori români, de pe teritoriul României, să poată fi prelucrată în fabrici pe teritoriul Uniunii Europene (adică să fie vândută, exportată - n.red.)… De asemenea, pentru a putea fi prelucrată într-o țară anume, plasma colectată trebuie să respecte cerințele prevăzute în legislația unde se face prelucrarea”, se arată în documentul adoptat de guvernul PSD.

Acest studiu este asumat și de Unifarm, iar Adrian Ionel, directorul instituției, implică în acest proiect și noul guvern PNL. 

Operațiune masivă de lobby pentru privatizarea sângelui la Palatul Parlamentului

În data de 15 ianuarie 2020, la Palatul Parlamentului, Unifarm, Ministerul Sănătății, condus de Victor Costache, și Parlamentul României organizează o dezbatere cu tema: “Reorganizarea Sistemului Național de Transfuzie Sanguină – Realități naționale și standarde europene”.

Victor Costache, fost ministru al Sănătății până în data de 26 martie, participă la acest eveniment unde ia cuvântul în deschidere.

Desfășurătorul evenimentului organizat de Unifarm și Ministerul Sănătății în incinta Parlamentului, în data de 15 ianuarie 2020. Victor Costache, ministrul Sănătății de atunci, și Adrian Ionel, directorul Unifarm, cercetat de DNA, au luat cuvântul unul după celălalt

Antoneta Bugner, președintele Fundației Donatorilor de Sânge, a participat și ea la evenimentul organizat de Unifarm la Parlamentul României în data de 15 ianuarie. Ea a declarat pentru SpotMedia.ro că un astfel de proiect are un impact negativ asupra sistemului de colectare a sângelui și a plasmei.

“Colectarea de sânge și de plasmă trebuie să rămână benevole. În cazul în care ar fi plătite, așa cum prevede acest document guvernamental, s-ar crea dependența unor cetățeni de veniturile realizate din donarea de sânge și plasmă, care ar duce la îmbolnăvirea lor, dar și la o colectare a unui material de calitate inferioară din cauza frecvenței recoltărilor”, a declarat Antoneta Bugner.

Antoneta Bugner este psiholog, cercetător științific și a lucrat 40 de ani în Institutul Național de Hematologie. Doamna Bugner a candidat în 2016 la Primăria Sectorului 2, București, fiind susținută de USR. În prezent este consilier local.

Antoneta Bugner, președinte Fundația Donatorilor de Sânge din România - Foto: Facebook/Antoneta Bugner

Criza de imunoglobulină seamănă cu cea de Euthyrox. Care e explicația?

Pentru a pune presiune pe Guvern și pe Parlament, Unifarm a invitat la dezbaterea din 15 ianuarie “mame cu copii care necesită tratament cu imunoglobulină. Persoanele acestea au fost victime nevinovate folosite în această poveste.

S-a spus la această dezbatere că dacă noi facem o fabrică de plasmă, n-or să mai fie niciodată probleme cu imunoglobulina. Acest enunț este fals pentru că, dacă se face această fabrică de plasmă, imunoglobulina va fi vândută la același preț cu care se vinde în Anglia, în Franța sau în Germania. Criza de imunoglobulină nu va fi rezolvată. La prețurile din Anglia, oamenii pot cumpăra și acum imunoglobulină”, a declarat doamna Bugner, în exclusivitate, pentru SpotMedia.ro.

Dacă vreți, în cazul imunoglobulinei se întâmplă același lucru care se întâmplă și în cazul celebrului Euthyrox.

Din cauza plafonării prețurilor din România, rețelele de distribuție exportă Euthyrox-ul în Marea Britanie, Italia, Franța, Germania, unde e vândut mult mai scump în comparație cu prețul reglementat din România, cu toate că producătorul medicamentului e obligat să repartizeze în România, conform deciziei Comisiei Europene, o cantitate “îndestulătoare” de medicamente.

Firmele de distribuție ridică medicamentul de la producător și, în loc să-l distribuie în farmaciile din România, îl exportă pe alte piețe pentru a maximiza profitul, în detrimentul bolnavilor. 

Conform programului dezbaterii din 15 ianuarie, ministrul Victor Costache a susținut un discurs de 5 minute, iar Adrian Nicolae, director Unifarm, a ținut unul de 10 minute cu tema “Rolul statului în asigurarea accesului pacienților la terapiile cu sânge și produse din sânge, plasmă umană și celule stem”.

Mecanismul de exploatare a sângelui colectat în România

Modificarea legislației în acest domeniu va duce la realizarea unui mecanism de exploatare a sângelui care va compromite definitiv calitatea acestuia.

  1. Se creează o rețea națională de 10 centre de colectare de sânge și plasmă prin “asociere cu un partener privat”, conform studiului de fundamentare adoptat de Guvern.
  2. Se plătesc sume mari pentru donarea de sânge, plasmă și colectarea de celule stem, propunerea fiind de cel puțin 15 euro pentru o procedură.
  3. Statul finanțează realizarea unei fabrici de prelucrare a sângelui, “scopul investiției fiind valorificarea potențialului vast al resurselor de material biologic pentru asigurarea independenței față de piețele externe tot mai volatile”, se arată în studiul de fundamentare adoptat de Guvernul României.
  4. Produsele realizate, cum ar fi derivate din plasmă sau colectarea, procesarea și stocarea celulelor stem, pot fi vândute și exportate, conform aceluiași document.

“În urma modificării legii 282 din 5 octombrie 2005, care reglementează donarea de sânge și care interzice comercializarea produselor din sânge, se obține dreptul de a vinde o parte din aceste produse. De exemplu, s-ar produce imunoglobulină care ar fi vândută pe piața internațională”, ne-a declarat Antoneta Bugner.

Tarife mari pentru donatori

În momentul în care se modifică legea și se ridică interdicția de a comercializa produsele din sânge, atunci donarea de sânge și plasmă se transformă într-o activitate comercială. Această transformare ar genera o goană după donatori, iar sănătatea populației ar fi pusă în pericol.

“Se poate efectua maximum o donare de sânge, în cantitate de cel mult 500 de mililitri, la fiecare șase săptămâni”, se arată în studiul adoptat de Guvernul României.

Asta înseamnă că un donator român poate dona sânge de 9 ori pe an, în timp ce, de exemplu, în Franța, o femeie poate dona de doar trei ori pe an, iar un bărbat de patru ori.

Mai mult, în ce privește donarea de plasmă, “fiecare donator poate efectua maximum 45 de donări pe an, la un interval de minimum 48 de ore între donări, în cantitate de cel mult 850 de mililitri de plasmă, în funcție de greutatea corporală”, se arată în documentul Guvernului.

Donarea de plasmă, “afereza”, este un proces tehnologic diferit de donarea de sânge. Prin afereză, sângele este extras, filtrat și sărăcit de anumite componente pentru ca, apoi, să fie reintrodus în organism. De aceea, donarea de plasmă poate fi realizată mai des decât cea de sânge. Refacerea donatorului e mai rapidă.

În studiul de fundamentare adoptat de Guvern, în ciuda precizării că donarea este voluntară și neremunerată, “donatorul primește o masă caldă sau tichete de masă în valoare de 15 euro, decontarea transportului, precum și o zi liberă sau contravaloarea acesteia”.

Pentru donarea de plasmă se plătesc tot 15 euro, iar pentru colectarea de celule stem, 22 de euro. Conform președintelui Fundației Donatorilor de Sânge, aceste tarife vor genera formarea unei clase de “donatori profesioniști”, a căror sănătate este pusă în pericol, având ca efect scăderea drastică a calității sângelui colectat.

Contactat telefonic și prin mesaj electronic în legătură cu acest articol, domnul Victor Costache, fost ministru al Sănătății, nu a dat niciun răspuns până la publicarea materialului cu privire la relația cu Adrian Ionel, directorul Unifarm, companie aflată în subordinea ministerului.

O eventuală reacție a sa cu privire la acest subiect va fi adăugată atunci când va fi disponibilă. 

Centrul de Transfuzie Sanguină

Diferența dintre donarea de sânge și donare de plasmă

Donarea de sânge

O unitate de 450 mililitri de sânge reprezintă o donare. Cantitatea se reface ca volum în 60 de minute, iar celular în 2-3 săptămâni.

În trecut, terapeutica transfuzională se baza, în mare parte, pe utilizarea sângelui total; astăzi utilizarea acestuia este din ce în ce mai limitată pentru că tendința în terapeutică modernă este de a utiliza produsul sanguin specific (constituenții terapeutici ai sângelui) – indicat clinic.

Indicații clinice: sângele integral este folosit în cazuri de pierderi acute de sânge, cum ar fi după un accident sau în timpul unei intervenții chirurgicale.

Astfel, după colectare, cele trei componente majore – trombocitele, plasmă şi celulele roşii din sânge – sunt separate, astfel încât acestea să poată fi transfuzate la mai mulți pacienţii cu nevoi diferite. Rareori o persoană are nevoie de sânge integral.

Donarea de plasmă

Există și altă formă de donare, numită “afereză”, care utilizează o tehnică mai specializată: cu ajutorul unui separator de celule, diversele componente sanguine sunt sortate. Doar componenta necesară este colectată iar celelalte componente sanguine sunt restituite donatorului.

Prelevarea se face într-un sistem autorizat, închis, steril și apirogen. De asemenea, trusele pentru recoltare sunt sterile și de unică folosință.

Această tehnică permite obținerea unor cantități mari de plasmă fără anemierea donatorului, pentru că toți ceilalți constituenți celulari sanguini sunt reinjectati donatorului. Procedura se desfășoară sub supravegherea medicului specialist; durata unei astfel de proceduri este 50-60 minute.

– Intervalul dintre două donări de plasmă prin afereza (plasmafereze) trebuie să fie de două săptămâni.

– Intervalul dintre o ședința de plasmafereza și o donare de sânge total trebuie să fie de 4 săptămâni.

– Intervalul dintre o donare de sânge total și o ședință de plasmafereză să fie de minim o lună.


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!