Tinerii israelieni care au împlinit 18 ani și refuză serviciul militar din motive de conștiință înfruntă consecințe care îi pot afecta mult timp. Patru dintre ei au povestit prin ce trec pentru că nu vor să meargă la război.
Când era copil, Tal Mitnick credea că e imposibil să nu intre în armata Israelului. Nu-și amintește să fi fost mânat de dorința de a purta uniforma militară, dar era convins că n-are altă cale.
Serviciul militar este obligatoriu pentru cetățenii israelieni, cu câteva excepții permise din motive umanitare, medicale, religioase și juridice.
Printre apropiații lui Mitnick, armata e un subiect frecvent de discuție. "Prima întrebare când ne întâlnim este: 'Unde faci armata?'. Din câte știu, discuția asta a rămas și la 20 și la 30 de ani", a spus el pentru Business Insider.
Discuțiile despre datoria față de țară s-au înmulțit după atacul comis de Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie, în care au fost ucise peste 1.200 de persoane, și după răspunsul militar al Israelului, soldat cu peste 18.000 de morți în Fâșia Gaza.
Imaginile din Gaza l-au făcut pe Mitnick să considere că trebuie să evite prin orice mijloace să se ducă în armata israeliană (IDF). Mai mult, el a îndrăznit să se declare un așa-zis "refusenik" (persoană care refuză să primească ordine - n.red.), o poziție controversată într-o națiune militaristă, aflată în război. Pentru această poziție a ajuns după gratii.
Crescut cu o educație liberală, Mitnick a crezut că dacă va opta pentru o poziție neutră va evita intrarea în ceea ce el numește "ciclul violenței cu palestinienii". Perspectiva lui s-a schimbat în timpul pandemiei de Covid, în timp ce își petrecea timpul pe YouTube, TikTok și Twitter, asemenea multor tineri din generația Z în perioada carantinei.
Imaginile care redau violența coloniștilor, difuzate de organizațiile antiocupație, l-au marcat profund și l-au îndreptat către poziția antirăzboi actuală, a spus el.
Mitnick recunoaște că din cauza opțiunii sale și-ar putea pierde unii prieteni, dar aceasta nu ar fi singura consecință. Acum se pregătește pentru urmări mai grave: el se află în așteptarea sentinței tribunalului militar și ar putea să stea închis într-o închisoare a armatei pe perioada serviciului militar.
Refuzi armata, ajungi la închisoare
Yuval Dag știe bine ce înseamnă să fii închis pentru că refuzi să faci armata. El a fost închis 64 de zile în 2023 din această cauză. "Nu e o perioadă bună, evident. Dar am reușit să trec peste asta", a spus tânărul de 21 de ani pentru publicația americană.
ASTĂZI PE SPOT:
Evoluția lui Dag, de la copilăria într-un cămin cu convingeri sioniste ferme la poziția de critic vocal al IDF și acum al campaniei din Gaza, a fost influențată de rețelele de socializare.
"Instagram este aplicația mea de știri", a spus el.
În perioada în care a primit prima înștiințare de încorporare, cam cu patru ani în urmă, tânărul a început să găsească pe Instagram informații despre organizațiile internaționale de stânga. Aceste materiale l-au ajutat să vadă dincolo de propaganda Israelului, a mărturisit Dag.
"De fiecare dată când cineva mă întreabă cum mi-am format ideile, rețelele de socializare reprezintă o parte din asta", a spus tânărul.
Dag consideră că rețelele de socializare le acordă tinerilor israelieni din generația Z un acces fără precedent la realitățile vieții din Gaza și din Cisiordania, furnizate de cetățeni, activiști și jurnaliști palestinieni. Tinerii israelieni au acum posibilitatea, dacă doresc, să vadă și alte opinii, în special pe cele care se opun politicii Israelului în raport cu Fâșia Gaza, spune el.
Străini în propria țară
Social media le-a permis tinerilor care refuză din motive de conștiință serviciul militar să-și explice public poziția, în loc să acționeze în tăcere sau să caute să profite de una dintre căile de excepție pentru a scăpa de armata obligatorie.
Sofia Orr și Iddo Elam se numără printre cei care resping public încorporarea. Ei spun că exprimarea refuzului în mediul online îi poate convinge și pe alți tineri israelieni să se opună armatei obligatorii.
Orr va fi încorporată în februarie și va refuza ordinul. Decizia i-a fost ușurată de vederile de stânga ale familiei și de tendința sa de a evita să se uite pe comentariile de pe rețelele de socializare.
"N-a fost niciodată o opțiune să nu vorbim despre asta", a spus tânăra de 18 ani pentru Business Insider.
Sofia este conștientă că a te opune încorporării este "un proces înfricoșător" și anticipează că alți tineri o vor considera o trădătoare. Deja unele grupuri de tineri o fac să se simtă "ca o străină" pentru că nu vrea să intre în armată.
Și Iddo Elam (17 ani) va refuza încorporarea la vară, chiar dacă va avea de plătit un preț social uriaș. Refuzul de a intra în armată într-o societate clădită pe serviciul militar duce, până la urmă, la un anumit nivel de ostracizare, consideră el.
"Te simți ca un străin în mare parte a timpului, chiar și într-un loc ca Tel Aviv, unde mulți nu se încorporează. Oamenii te privesc diferit", a declarat Elam pentru publicația citată.
Cu toate că prietenii și familia nu-i susțin decizia, considerând că trebuie să-și facă datoria față de țară, Elam spune că hotărârea lui de a respinge sistemul este de neclintit și speră că exemplul lui îi va încuraja și pe alți tineri.
Mitnick este convins că, dacă îi inspiră și pe alții să-i urmeze exemplul, atunci merită să facă închisoare pentru asta. "Dacă există o singură persoană pe care o fac să nu intre în armată din motive politice, voi rămâne mereu optimist", a spus el împăcat.
T.D.