Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea USR în legătură cu legea care permite construcţia de hidrocentrale mici în ariile protejate.
Curtea a reținut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului.
Forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura și condițiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate. Iar forma adoptată în martie de Camera Deputaților se referă tangențial la această problemă, substanța fiind condițiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuție (cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022) urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecția mediului.
„Rezultă că substanța legii, astfel cum a fost aprobată de cea de a doua Cameră, nu mai vizează modificarea limitelor ariilor naturale, ci regimul juridic al proiectelor hidroenergetice deja derulate în cadrul acestora, regim derogatoriu de la cel de drept comun”, arată un comunicat CCR.
De asemenea, Curtea a reținut că, deși nu există o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două camere ale Parlamentului, există deosebiri majore de conținut juridic, acestea
conținând viziuni conceptuale diferite.
În aceste condiții, CCR a constatat că legea criticată nu respectă principiul bicameralismului.
Sesizarea USR
În sesizarea depusă la CCR, USR a invocat 11 argumente de neconstituţionalitate, între acestea fiind şi încălcarea principiului bicameralismului.
De asemenea, USR a invocat încălcarea dreptului la un mediu sănătos.
"O lege care exonerează "poluatorul" de la obligativitatea întocmirii studiilor de impact şi a studiilor de evaluare adecvată este profund neconstituţională, afectând dreptul fundamental la ocrotirea sănătăţii.
Deteriorarea corpurilor de apă, distrugerea ecosistemelor acvatice, precum şi a habitatelor forestiere afectează inclusiv sănătatea umană.
Finalitatea studiilor de impact asupra mediului o reprezintă şi stabilirea soluţiilor pentru prevenirea sau limitarea impactului ecologic mai sus menţionat, precum şi identificarea autorităţilor responsabile în situaţia dezastrelor ecologice, pe principiul "poluatorul plăteşte".
În condiţiile în care legea ridică protecţia garantată ariilor protejate pentru astfel de proiecte hidroenergetice, acordând, în schimb, "imunitate" proiectelor hidroenergetice prin simpla invocare a interesului public major, riscul creat pentru mediul înconjurător şi sănătatea umană este unul major", se arată în sesizarea USR.
USR a invocat, totodată, încălcarea obligaţiilor şi responsabilităţilor României faţă de Uniunea Europeană, prin nerespectarea unor dispoziţii din Tratatul de Funcţionare a UE şi din directivele în domeniul apei, conservarea habitatelor naturale, evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, conservarea păsărilor sălbatice şi evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
Reacţia USR
Într-o reacţie rapidă la decizia CCR, USR transmite că admiterea sesizării este o victorie pentru protecția mediului și pentru protejarea Defileului Jiului:
"Terminarea hidrocentralelor înseamnă defrișarea a sute de hectare de pădure din arii protejate naturale, un prejudiciu de mediu incalculabil. Acest lucru ar agrava procedura de infringement deschisă împotriva României, adică amenzi și mai mari pe care tot cetățenii le vor plăti.
Deja s-au aruncat 300 de milioane de euro, aceste construcții sunt ilegale, o spun chiar instanțele din România (există și decizii de anulare a autorizațiilor de construire)".
Parlamentul a adoptat, pe 23 martie, proiectul care prevede că obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60% sunt considerate proiecte de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională şi urmează să fie puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2025.