O noua carte despre Donald Trump face valuri în Statele Unite. Scrisă de jurnaliștii de la Washington Post Carol D. Leonning și Philip Rucker, cartea se numește ”Rezolv eu, de unul singur: Catastrofalul ultim an din mandatul lui Donald J. Trump”.
Cei doi jurnaliști, ambii câștigători de Pulitzer, l-au intervievat pe Trump timp de peste două ore și au vorbit cu mai mult de 140 de surse pentru această carte.
Pasaje din carte publicate de presa de peste Ocean vorbesc din nou despre animozitatea fostului președinte față de Angela Merkel, dar arată și cât de tensionată a fost situația, după ce Trump a pierdut alegerile în fața lui Joe Biden, liderii militari temându-se că ar putea chiar să încerce o lovitură de stat.
Despre relația cu Angela Merkel s-a mai scris și atitudinea ostilă a putut fi observată cu ușurință la orice întâlnire pe care cei doi au avut-o de-a lungul mandatului lui Trump.
Noua carte povestește însă de un episod care s-a desfășurat în Biroul Oval, la o întâlnire ce avea ca subiect situația NATO și relațiile SUA cu Germania.
”Javra aia de Merkel. Îi cunosc eu pe nemții aștia nenorociți. Am fost crescut de cel mai neamț dintre toți”, i-ar fi spus Trump unuia dintre consilierii săi, arătând cu mâna către o fotografie de pe masă în care era Fred Trump, tatăl său, potrivit Business Insider.
Purtătorul de cuvânt al lui Trump a negat că fostul președinte ar fi avut această conversație.
Teama unei lovituri de stat
Acest episod este însă unul minor față de un altul despre care jurnaliștii relatează în carte. Și anume că generalul Mark Milley, șeful Statului Major al armatei americane, a convocat ședințe în care să fie puse la punct planuri de a opri o eventuală lovitură de stat, pe care Trump ar fi putut-o orchestra, ca urmare a pierderii alegerilor.
Unul dintre aceste planuri presupunea ca Milley și alți generali de la vârful Armatei să demisioneze, unul câte unul, în cazul în care Trump le-ar fi dat ordine periculoase sau ilegale, arată CNN.
Ar fi fost pentru prima dată în istoria SUA când o astfel de confruntare ar fi avut loc între liderii militari și comandantul lor suprem.
Milley devenise tot mai îngrijorat că ceva grav se va întâmpla, pe măsură ce a observat cum Trump își numește acoliții în funcții cheie, mai ales după ce l-a demis pe secretarul pentru Apărare Mark Esper și a forțat demisia procurorului general William Barr, după alegerile din noiembrie anul trecut.
Milley a convocat atunci o ședință cu mai mulți colegi și legiuitori unde a vorbit despre amenințarea unei lovituri de stat.
”Pot să încerce, dar în niciun caz nu vor reuși. Nu poți face așa ceva fără armată. Nu poți face așa ceva fără CIA și FBI. Noi suntem tipii cu armele”, ar fi spus atunci generalul Milley.
Trump, văzut ca un Hitler
În primele zile ale anului 2021, adică înainte de 6 ianuarie, ziua sângeroasă de la Capitoliu, Milley a vorbit cu apropiații săi despre teama că Trump pune ceva la cale.
”Milley le-a spus celor din echipa sa că el crede că Trump alimentează nemulțumirea unei părți din populație, sperând că va genera un context în care să invoce legea anti-insurecției”, care îi permitea să folosească Armata pentru a înăbuși protestele.
Autorii mai scriu că Milley l-a descris pe Trump drept ”un lider autoritar care nu mai are nimic de pierdut” și chiar ar fi făcut o paralelă între el și Adolf Hitler, în ce privește retorica de a poza atât în victimă, cât și în salvator.
”Avem de-a face cu un moment Reichstag. Asta e doctrina Führer-ului”, ar fi spus Milley echipei sale.
Nu era prima oara când comparația era făcută. Înainte de un marș organizat în noiembrie, după înfrângerea lui Trump, Milley a spus că ”am putea avea de-a face cu echivalentul Americii moderne al Cămășilor brune (organizaţia paramilitară nazistă care a jucat un rol esenţial în ridicarea la putere a lui Hitler în anii 1920 - n.red.)”.
Reacția lui Trump: Dacă dădeam o lovitură de stat, nu o făceam cu Milley
Ca răspuns la aceste pasaje, Trump a emis un comunicat în care spune că cele povestite sunt ”ridicole” și că el ”niciodată nu a vorbit sau amenințat în legătură cu o lovitură de stat”.
”Îmi pare rău să vă anunț, dar alegerile sunt genul meu de lovitură de stat. Și dacă ar fi fost să pun la cale o lovitură de stat, generalul Mark Milley ar fi fost printre ultimii oameni alături de care aș fi făcut-o”, a reacționat Trump.
Autorii spun că Milley a fost în ultimele luni ale lui Trump la Casa Albă printre ultimii garanți ai democrației. Ei povestesc și un episod din decembrie, când a intervenit pentru a opri demiterea directorilor FBI și CIA, Chris Wray, respectiv Gina Haspel.
Totodată, după atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie, Milley a avut convorbiri zilnice cu secretarul de Stat Mike Pompeo și Mark Meadows, șeful cancelariei lui Trump, pentru a se asigura că tranziția de putere se va face cât mai pașnic posibil.
Teama că Trump va lansa un atac nuclear
Pentru același scop a fost emisă și declarația comună semnată de șefii structurilor militare ale SUA din 12 ianuarie, când au condamnat asaltul violent asupra Capitoliului și și-au reafirmat jurământul de a susține și apăra Constituția.
Jurnaliștii spun că Milley a fost sunat și de mai mulți deputați și senatori americani după atacul de la Capitoliu. Nancy Pelosi chiar și-a exprimat îngrijorări că ”acest maniac nebun și periculos” ar putea folosi arme nucleare.
”Doamnă, vă garantez că procedurile sunt foarte bine puse la punct. Nu există posibilitatea folosirii accidentale a armelor nucleare. Vom respecta doar ordinele legale. Vom face doar ce este legal, etic și moral”, a asigurat-o Milley.
Citește mai multe articole despre tensiunile din ultimele luni ale mandatului lui Trump:
