Uniunea Naţională a Barourilor organizează, miercuri, în întreaga ţară, acţiunea de protest „O zi fără avocaţi! Ziua în care justiţia nu există”. Apărătorii nu vor intra în sălile de judecată decât în cazurile urgente, de natură a pune în pericol drepturi şi libertăţi fundamentale.
Potrivit unui comunicat al Baroului, decizia pentru organizarea protestului a fost luată în urmă cu o lună, pentru a atrage atenția că avocații sunt „supuşi unor provocări şi disfuncţionalităţi continue în exercitarea misiunii de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor“.
Anterior, Uniunea Naţională a Barourilor din România a transmis un memoriu Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne, CSM, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului General, dar şi comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor în care sintetizează principalele probleme din sistem.
Avocaţii consideră că „multe din deficienţele actuale ale sistemului judiciar pot fi remediate pe baza unei conlucrări instituţionale oneste între toţi cei implicaţi în înfăptuirea justiţiei, cu implicarea corespunzătoare a puterii legislative şi executive acolo unde este cazul, în sprijinul destinatarului actului de justiţie, care este cetăţeanul”.
Memoriul sintetizează mai multe categorii de probleme, principala fiind nerespectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor.
„Problema termenului de soluţionare a cauzelor a existat şi în trecut, însă începând cu punerea în aplicare a Hotărârii CSM nr. 2040/13 iulie 2023 privind luarea unor măsuri de normare a muncii s-a ajuns la prelungirea duratei termenelor procesuale şi ieşirea din sfera rezonabilităţii duratei soluţionării pricinilor, ignorându-se prejudiciile cauzate celor care ar trebui să fie beneficiari ai actului de justiţie. Recomandarea de a norma activitatea unui complet de judecată la maxim 40 de dosare pe lună, coroborat cu subdimensionarea schemelor de personal este de natură să conducă inerent o prelungire nerezonabilă a duratei de soluţionare a dosarelor”, arată avocaţii.
Aceștia atrag atenția că „intervalul de circa 6 luni între momentul la care se iniţiază un anumit demers juridic şi primul termen de judecată generează nemulţumirea vădită a clienţilor şi diminuează încrederea justiţiabililor în justiţie”.
O altă problemă e amânarea repetată a pronunțării soluțiilor în dosare și depășirea frecventă a termenului maxim de 6 luni pentru motivarea hotărârii. Se ajunge astfel ca durata perioadei de derulare a urmăririi penale să fie foarte mare.
Avocații atrag atenția și că CSM prezentase măsura normării muncii la 40 de dosare pe luna drept una temporară, dar nu a spus când va analiza efectele ei.
Și valoarea taxelor este o problemă care limitează accesul la justiţie, avocații atrăgând atenția că acestea sunt foarte mari, în special în procesele de partaj, și îi descurajează pe mulți cetățeni să-și caute dreptatea în instanță.
Avocații atrag atenția și asupra faptului că mulți apărători ajung acuzați în anchete penale ce au ca scop intimidarea lor, „în pofida unui semnal de jurisprudenţă corect oferit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în care s-a arătat că avocatul nu poate fi identificat cu clientul său. Într-un regim democratic avocaţii trebuie să fie liberi de orice presiune externă şi orice imixtiune nepermisă de lege în activitatea lor profesională, pentru a fi apţi să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor lor”.
O altă problemă cu care se confruntă este întârzierea foarte mare a plăților și chiar reducerea în mod nejustificat şi nemotivat sau cu o motivare pur formală a onorariilor avocaţilor din oficiu sau neplata serviciilor de curator atunci când aceasta revine părţilor, fără ca instanţa să ia vreo măsură în acest sens.
Avocații mai atrag atenția și că, pentru magistrații nu aplică legea care prevede că instanțele sunt obligate să verifice apărătorii, se ajunge la situații în care persoane care nu mai sunt sau nu au fost niciodată avocați ajung să reprezinte clienți.