În ziua 1170 de război a intrat în vigoare armistiţiul de trei zile cu Ucraina, ordonat unilateral de preşedintele rus Vladimir Putin.
Deși măsura a fost prezentată drept un gest umanitar, luptele au continuat în estul Ucrainei, în special în regiunea Harkov. Autoritățile de la Kiev au raportat bombardamente și incursiuni armate imediat după ora stabilită pentru încetarea focului, iar Statul Major a înregistrat aproape 200 de confruntări într-o singură zi.
Între timp, dronele ucrainene au atacat infrastructura din regiunea Moscova, iar Rusia a lovit cu bombe ghidate regiunea Sumî. Liniștea promisă nu s-a materializat.
Președintele Volodimir Zelenski a respins acest armistițiu „de fațadă”, amintind că Ucraina a propus încă din martie un armistițiu de 30 de zile, la inițiativa SUA. Oferta nu a primit niciun răspuns oficial din partea Moscovei.
Totodată, președintele chinez Xi Jinping a sosit la Moscova în plin val de tensiuni. Putin l-a invitat să bea un ceai și i-a turnat în ceașcă, dar niciunul dintre cei doi lideri nu s-a grăbit să bea.
În spatele frontului, partizanii sabotează comunicațiile rusești, iar organizațiile umanitare deplâng moartea voluntarului britanic Chris Garrett, ucis în Harkov.
Pe fondul acestor evoluții, UE pregătește noi sancțiuni contra celor implicați în folosirea armelor chimice și sprijinirea efortului de război rusesc.
Însă Rusia nu pare să aibă cu adevărat vreun gând de pace. Din contră, construiește o nouă facilitate de producție a explozibililor la uzina BOZ din Siberia, într-un efort de a susține războiul din Ucraina.
Este și ziua în care Rada Supremă, parlamentul Ucrainei, a ratificat acordul privind mineralele dintre SUA și Ucraina, ceea ce înseamnă că americanii obțin acces la resursele ucrainenilor.
Ia președintele ucrainean Volodimir Zelenski a marcat aniversarea sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial pe 8 mai printr-o plimbare prin centrul Kievului, fiind aclamat de localnici.
Situația pe front
- Putin a ordonat armistițiu unilateral de Ziua Victoriei - Președintele rus Vladimir Putin a anunțat un armistițiu de trei zile cu Ucraina, cu ocazia celebrării a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. Măsura a intrat în vigoare joi seară, conform agenției ruse Ria Novosti, care a transmis că „încetarea focului a început”. Ordinul vine pe fondul presiunilor internaționale tot mai mari, în special din partea Statelor Unite.
- Rusia atacă în est, în ciuda armistițiului anunțat - Ucraina acuză însă Rusia că a încălcat armistițiul, de această dată pe frontul de est. Purtătorul de cuvânt al grupului operativ-strategic ucrainean Hortița, Viktor Trehubov, a declarat că trupele ruse au lansat atacuri militare după miezul nopții, deși încetarea focului trebuia să intre în vigoare. Statul Major ucrainean a raportat 196 de confruntări pe linia frontului în ultimele 24 de ore, față de 139 înregistrate înainte de armistițiu.
- O persoană a murit în urma unui atac aerian - Un purtător de cuvânt al armatei a declarat că o femeie în vârstă de 55 de ani a fost ucisă în timpul bombardamentelor ruseşti din regiunea Sumî. Rusia a încălcat armistiţiul de trei zile de 734 de ori, potrivit ministrului de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha. Intervalul la care s-a referit diplomatul este între miezul nopţii şi prânzul zilei de joi.
- Atacuri cu bombe ghidate - Forțele aeriene ale Ucrainei au anunțat că, până la ora 8 dimineața, nu au fost înregistrate lovituri cu rachete sau drone de atac pe teritoriul țării. Totuși, în timpul nopții, aviația rusă a intensificat bombardamentele cu bombe ghidate asupra regiunii Sumî.
- Ucrainenii recuceresc poziții în regiunea Harkov - Forțele ucrainene au desfășurat o operațiune de amploare și au recâștigat controlul asupra unei zone forestiere de peste 200 de hectare, la nord de localitatea Lîpţi, în Harkov.
- Ucraina nu recunoaște armistițiul de 3 zile - Președintele Zelenski a respins ideea că Moscova dorește cu adevărat pacea și a reafirmat disponibilitatea Ucrainei de a accepta un armistițiu de 30 de zile, propus de SUA în martie. El a subliniat că Rusia a răspuns doar cu noi atacuri, arătând clar cine este agresorul. Zelenski a comentat și atacurile cu drone asupra Moscovei, considerându-le un răspuns „în oglindă” la agresiunea rusă.
- Doi voluntari, morți în Harkov - Două persoane, inclusiv britanicul Chris Garrett, expert în deminare, au murit în apropiere de Izium, regiunea Harkov. Garrett, fondatorul organizației Prevail Humanitarian Aid, și-a riscat viața de ani întregi pentru a curăța minele lăsate de trupele ruse. Devenise o figură recunoscută internațional, iar Rusia îl condamnase în absență pentru „terorism”, acuzații considerate de el nefondate și cinice.
Ce se întâmplă în Rusia
- Partizanii sabotează comunicațiile militare în zona Moscovei - Mișcarea partizană ATESH a anunțat că a sabotat o substație electrică din satul Mogilțî, regiunea Moscova, afectând infrastructura electrică și de telecomunicații a mai multor instalații militare rusești. Grupul, format din ucraineni și tătari crimeeni, activează în teritoriile ocupate și în Rusia, desfășurând acțiuni de rezistență de la începutul invaziei ruse.
- Îngrijorări pentru paradă - Începând de marţi, cel puţin 350 de zboruri au fost anulate sau întârziate şi cel puţin 60.000 de pasageri au fost afectaţi, potrivit asociaţiei turoperatorilor ruşi. Primii lideri străini au început să sosească la Moscova, inclusiv preşedintele chinez Xi Jinping, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva şi preşedintele venezuelean Nicolas Maduro. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că ţara sa ia „toate măsurile necesare” pentru a asigura securitatea comemorărilor, care vor culmina vineri cu o paradă militară în Piaţa Roşie. Preşedintele Zelenski a avertizat că Ucraina nu poate garanta siguranţa liderilor care călătoresc la Moscova şi a subliniat că Rusia are „dreptate să se îngrijoreze” cu privire la securitatea paradei.
- Putin l-a primit pe Xi Jinping la Kremlin - Preşedintele rus Vladimir Putin l-a primit la Kremlin pe liderul chinez Xi Jinping. Cei doi lideri şi-au dat mâna pe un covor roşu şi apoi au ascultat imnurile naţionale ale celor două ţări. Apoi Putin l-a invitat pe Xi la un ceai, Putin i-a turnat în ceașcă oaspetelui său, însă niciunul dintre cei doi nu a băut. Momentul a fost remarcat pe rețelele de socializare:
- Ce vrea Putin de la Xi - Moscova speră că discuţiile vor oferi un impuls diplomatic liderului rus într-un moment cheie al războiului cu Ucraina. Americanii şi europenii fac presiuni asupra ruşilor pentru acceptarea unei înţelegeri privind încetarea focului în Ucraina. În schimb, China este implicată într-un război economic cu SUA şi ar putea semna o serie de acorduri cu Rusia pentru a-şi aprofunda parteneriatul strategic.
- Rusia își extinde capacitatea de producție a explozibililor în Siberia - Rusia construiește o nouă facilitate de producție a explozibililor la uzina BOZ din Siberia, într-un efort de a susține războiul din Ucraina. Reuters a identificat proiectul prin documente publice și imagini satelitare, arătând că ar putea produce RDX sau HMX - explozibili de mare putere, esențiali în muniții. Această extindere ar putea crește semnificativ capacitatea de foc a Rusiei, în contextul în care stocurile proprii scad și Ucraina, sprijinită de aliați occidentali, își intensifică producția de armament.
Alte informații relevante
- SUA obțin acces la resursele Ucrainei - Parlamentul Ucrainei a ratificat acordul privind resursele minerale cu SUA, cu sprijinul a 338 de deputați. Documentul prevede crearea unui fond comun de investiții pentru dezvoltarea resurselor naturale din Ucraina, oferind Washingtonului acces privilegiat la aceste proiecte. Deși detaliile privind funcționarea fondului nu au fost dezvăluite, ambele părți vor avea un rol egal în administrarea acestuia. Acordul vine după luni de negocieri tensionate și exclude plăţi pentru ajutorul militar american acordat anterior.
- UE ia în calcul sancțiuni pentru folosirea armelor chimice - Uniunea Europeană discută impunerea unor sancțiuni contra Rusiei, în cadrul celui de-al 17-lea pachet. Sunt vizați indivizi și entități suspectate de utilizarea armelor chimice în Ucraina, precum și de încălcări ale drepturilor omului. Potrivit Reuters, UE ar putea adăuga și compania rusă Surgutneftegaz, deja sancționată de SUA, pe lista celor care susțin mașinăria de război a Moscovei.
- Lituania vrea să construiască drone navale împreună cu Ucraina - Lituania plănuiește să producă drone navale în parteneriat cu Ucraina, în special modelul Magura, folosit cu succes împotriva flotei ruse din Marea Neagră. În sistemul „1+1”, Vilnius va plăti pentru două drone: una va rămâne pentru apărarea proprie, cealaltă va fi trimisă în Ucraina. Inițiativa evidențiază interesul Lituaniei pentru cooperarea tehnologică în domeniul apărării.
- Zelenski, singur pe jos prin centrul Kievului - Ucraina, ca şi Occidentul, marchează aniversarea sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial pe 8 mai. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a marcat această zi făcând o plimbare rară în centrul Kievului, pentru a aduce un omagiu soldaţilor ucraineni căzuţi la datorie. Nu a existat niciun semn al echipei sale de securitate în selfie-ul video pe care l-a filmat în timp ce trecea pe lângă pietoni pe artera principală a oraşului, oprindu-se la un moment dat pentru a saluta în timp ce maşinile claxonau, notează Reuters. El a ridiculizat parada planificată la Moscova. „Va fi o paradă a cinismului. Pur şi simplu, nu i se poate spune altfel. O paradă greţoasă a minciunilor. Ca şi cum nu zeci de state aliate, ci Putin personal a învins nazismul”, a spus Zelenski.