Alexander Stubb, fost prim-ministru, candidat din partea Partidului Coaliţiei Naţionale, de centru-dreapta, a câştigat alegerile prezidenţiale din Finlanda, duminică, învingându-l pe Pekka Haavisto, fost prim-ministru şi membru al Partidului Verde, care şi-a recunoscut înfrângerea.
Alexander Stubb s-a declarat învingător în turul doi după ce a obţinut 51,6% din voturi, în condiţiile în care 99,7% din buletinele de vot fuseseră numărate. Haavisto a obţinut 48,4% din voturi, potrivit datelor Ministerului Justiţiei, citate de Reuters.
În declaraţii televizate, Stubb a numit victoria obţinută "cea mai mare onoare" din viaţa sa.
"Sentimentul este de linişte, respect, dar, desigur, în acelaşi timp, sunt extrem de fericit şi recunoscător că finlandezii în număr atât de mare au votat şi că voi putea servi ca preşedinte al Republicii Finlanda", a declarat el.
La rândul său, Haavisto l-a felicitat pe Stubb ca fiind "cel de-al 13-lea preşedinte al Finlandei". "Cred că Finlanda are acum un preşedinte bun pentru republică. Alexander Stubb este o persoană experimentată şi competentă pentru această funcţie. Gata cu bâlbâielile", a spus el.
UPDATE 1 - Alexander Stubb, candidatul Partidului Coaliţiei Naţionale, de centru-dreapta, conduce în turul doi al alegerilor pentru viitorul preşedinte al Finlandei, cu 52,7% din voturi, arată primele rezultate comunicate duminică seara de Ministerul Justiţiei.
Liberalul Pekka Haavisto, membru al Partidului Verde, avea 47,3% susţinere, potrivit datelor comunicate după numărarea a 63,2% din voturile exprimate, relatează Reuters.
O nouă eră în Finlanda
Finlanda, cel mai nou membru al NATO, îşi alege un nou şef de stat, care va fi responsabil şi de politica sa externă şi de securitate.
Votul marchează o nouă eră în Finlanda, care, timp de decenii, şi-a ales preşedinţii pentru a promova diplomaţia, în special cu Rusia vecină, şi a ales să nu se alăture alianţelor militare pentru a putea calma tensiunile dintre Moscova şi NATO. Dar finlandezii s-au răzgândit în privinţa acestui rol de neutralitate după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, într-o rapidă răsturnare de situaţie care a dus la aderarea ţării la NATO în aprilie anul trecut.
Aflat acum sub umbrela de securitate a alianţei occidentale, noul preşedinte îl va înlocui pe Sauli Niinisto, care se retrage după două mandate de şase ani în care şi-a câştigat porecla de "Şoptitorul lui Putin" din cauza legăturilor sale anterioare strânse cu liderul rus.
Succesorul lui Niinisto va avea un rol central în definirea politicilor NATO ale Finlandei, preluând în acelaşi timp conducerea politicii externe şi de securitate, în strânsă cooperare cu guvernul şi acţionând în calitate de comandant suprem al forţelor armate.
Ambii candidaţi sunt proeuropeni şi susţinători fermi ai Ucrainei, care au adoptat o poziţie dură faţă de Rusia în campaniile lor.
- Știrea inițială -
Finlandezii votează duminică pentru a-şi alege preşedintele, un rol care a căpătat o importanţă sporită de când ţara a aderat la NATO şi tensiunile cu Rusia vecină au crescut ca urmare a războiului din Ucraina.
Aproximativ 4,3 milioane de alegători trebuie să aleagă între fostul prim-ministru conservator Alexander Stubb, care s-a clasat pe primul loc în primul tur la 28 ianuarie, cu 27,2% din voturi, şi fostul şef al diplomaţiei Pekka Haavisto, care este membru al Verzilor, dar candidează ca independent (25,8%), transmite France Presse, citată de Agerpres.
Un sondaj de opinie realizat joi de televiziunea publică Yle i-a acordat lui Stubb 54% din intenţiile de vot, faţă de 46% pentru Haavisto.
Cu puteri limitate în comparaţie cu cele ale prim-ministrului, şeful statului, ales pentru un mandat de şase ani, conduce politica externă a ţării în strânsă cooperare cu guvernul. De asemenea, el este comandantul suprem al forţelor armate.
Acest rol important a căpătat o semnificaţie şi mai mare în lumina evoluţiilor geopolitice din Europa şi a intrării în NATO a Finlandei, care are 1.340 de kilometri de frontieră comună cu Rusia.
Rămânând neutră în timpul Războiului Rece, ţara nordică, mult timp un susţinător al dialogului între Occident şi Rusia, a renunţat după trei decenii la nealinierea militară după invazia din Ucraina.
Ea a devenit membră a Alianţei Atlantice anul trecut, spre nemulţumirea Rusiei, care a promis că va răspunde cu contramăsuri.
La sfârşitul lunii august, Finlanda s-a confruntat cu un aflux de migranţi la graniţa sa estică, acuzând Moscova că orchestrează o criză a migraţiei la uşa sa. Helsinki şi-a închis frontiera cu vecinul său în noiembrie, o măsură susţinută de toţi candidaţii la prezidenţiale, care au fost iniţial în număr de nouă.
Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 09:00 (07:00 GMT) şi se închid la ora 20:00 (18:00 GMT).