Un protest a avut loc luni dimineaţă la Ministerul Educației. Organizatorii au cerut implementarea unui program național prin care toți elevii să primească o masă caldă la școală. Aceștia au spus că doar în 150 de școli din România este implementat un proiect-pilot prin care elevilor li se oferă mâncare caldă și au acuzat faptul că programul nu funcționează bine, pentru că de multe ori contractele sunt semnate aproape de finalul anului, iar elevii nu primesc mâncare.
De asemenea, protestatarii susţin că în alte școli copiii au primit sandvișuri în locul meselor calde.
"Locul cantinei e în școli, nu în Parlament"
"Vrem să atragem atenția că e foarte important să existe mâncare caldă nu doar în Parlament și în instituțiile de stat, ci și în școli. Locul cantinei e în școli, nu în Parlament", au transmis reprezentanții Declic și cei ai Consiliului Elevilor.
Aceștia au cerut introducerea unor criterii transparente în organizarea acestui program-pilot, care a fost lansat în urmă cu șase ani.
"Acest proiect se blochează în fiecare an, pentru că este nevoie de o ordonanță de urgență, deoarece se întârzie cu normele de aplicare, după care se trimit banii în teritoriu la autoritățile locale, după care se fac licitații, se ratează întotdeauna primul semestru, se trece în semestrul doi, apar alte impedimente și așa se ajunge ca foarte puțini elevi să beneficieze de o masă caldă, ceilalți primind hrană rece în valoare de zece lei", au spus organizatorii.
"Ne-am săturat de promisiuni. Vrem și noi pentru elevi o masă caldă așa cum există în cantina din Parlament. Ar trebui să fie mâncare pentru elevi, gustoasă și la preț hrana să fie încadrată în acea valoare de care beneficiază și parlamentarii. Ei beneficiază de o ciorbă la 5 lei, de exemplu, sau felul întâi și felul doi undeva la 15 lei. Dacă poate face un astfel de meniu gustos și hrănitor pentru cantina Parlamentului, suntem încrezători că se poate face și pentru elevi", a spus reprezentanta comunității Declic.
Organizatorii protestului au avut apoi o întâlnire cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, căruia i-au înaintat o petiție semnată de peste 18.700 de cetățeni pentru introducerea meselor calde în toate școlile din România.
Explicația unui eșec: licitaţii blocate și lipsă de ofertanţi
Sorin Cîmpeanu a spus, luni, într-o conferinţă de presă, că programul "Masă caldă în şcoli" se derulează în 134 din 150 de şcoli și a explicat că, deşi au avut finanţare, unele unități școlare nu au putut implementa programul: "Este vorba de trei şcoli din judeţul Bihor, o şcoală din judeţul Bacău, două şcoli din judeţul Bistriţa-Năsăud, două şcoli din Bucureşti, două şcoli din Buzău, două şcoli din Hunedoara, o şcoală din Harghita, o şcoală din Mureş, o şcoală din Timiş şi o şcoală în Galaţi. În total 16 şcoli.
Motivele pentru care nu au reuşit implementarea programului sunt următoarele: licitaţii blocate, lipsă ofertanţi în localităţile izolate. Este vorba de firme de catering care nu au considerat că este rentabil economic să se prezinte la licitaţii."
"Avem şi o situaţie specială în judeţul Galaţi, la Tecuci, în care programul Masă caldă nu s-a putut derula pentru că la această dată, 30 mai 2022, nu au bugetul aprobat. Există o localitate, probabil singura în România, care la final de luna mai nu are bugetul aprobat, deci nu a putut să deruleze programul", a mai explicat Sorin Cîmpeanu.
Ministerul Educației lansează o nouă campanie
Sorin Cîmpeanu a anunțat că propune instituirea programului naţional "Masă sănătoasă în şcoli", care s-ar putea derula în următorii cinci ani şi ar beneficia de o finanţare de un miliard de euro, urmând să contribuite la reducerea abandonului şcolar.
Acest program ar urma să fie gestionat de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii.
"Programul urmează să aibă o durată de cinci ani: 2022 – 2027, să fie gestionat în parteneriat de către Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii, să aibă o finanţare de un miliard de euro pentru cei cinci ani, să cupleze surse de finanţare de la bugetul naţional şi fonduri externe nerambursabile si rambursabile.
În total, aceste surse de finanţare vor trebui să genereze un miliard de euro pentru finanţarea programului, astfel încât să avem o extindere semnificativă a programului de sprijin pentru reducerea abandonului şcolar, pentru un număr cât mai mare de elevi. Criteriile vor fi stabilite de către Ministerul Educaţiei, luând în considerare vulnerabilitatea mare şi medie din perspectiva abandonului şcolar", a explicat ministrul Educaţiei.
El a anunţat şi ce alte surse de finanţare ar fi posibile pentru programul "Masă sănătoasă în şcoli": "O altă sursă de finanţare este din fonduri europene. Programul POEO prevede pentru finanţarea unei mese în şcoli 212 milioane de euro. Se vor derula proiecte în perioada 2023 - 2027. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene trimite deja în cursul zilei de astăzi aceste solicitări către Comisia Europeană. O altă sursă de finanţare este cea a Ministerului Agriculturii prin care pentru programul "Masă sănătoasă în şcoli" Ministerul Agriculturii are în acest an o finanţare de peste 500 de milioane de lei, deci de peste 100 de milioane de euro. Din discuţiile cu Ministerul Agriculturii a rezultat că această finanţare va fi asigurată pe durata de cinci ani", a mai precizat Sorin Cîmpeanu.
Ministrul a mai spus că pentru programul “Masă sănătoasă în şcoli” a fost constituit un grup de lucru la nivelul Guvernului. El a explicat că Ministerul Sănătăţii va întocmi lista alimentelor care vor intra în acest program.
"Ministerul Educaţiei, în plus, a asumat introducerea modulului Pentru alimentaţie sănătoasă în cadrul disciplinei Educaţie pentru Viaţă, care va fi cuprinsă în planurile cadru începând cu anul şcolar 2023 – 2024. Deci din septembrie 2023.
Ministerul Sănătăţii va întocmi o listă a alimentelor care definesc conceptul de alimentaţie sănătoasă. Ministerul Agriculturii se va concentra pe furnizarea acestor produse agroalimentare româneşti, cu siguranţă din discuţii a reieşit că va fi inclus şi un baton nutritiv bio, spre exemplu, dar lista va fi definitivată de către Ministerul Sănătăţii", a precizat Sorin Cîmpeanu.