La începutul acestui an, Curtea de Apel București a anulat actele administrative adoptate în 2020 cu privire la suspendarea cursurilor față în față în școli și grădinițe, iar motivarea, care a fost făcută publică zilele acestea, ”demonstrează numeroasele încălcari de care autoritățile publice se fac vinovate, încălcari ale Constituției și ale dreptului copiilor la educație și învățământ”, susține echipa de avocați.
”La data de 25 februarie 2021, echipa de avocați FIRON BAR-NIR obținea prima victorie împotriva măsurilor autoritaților publice care, în toamna anului trecut, au suspendat cursurile față în față în școli și grădinițe, pe întreg teritoriul României, fără niciun criteriu, deși în mod absurd au fost menținute astfel de activități în unitățile afterschool și în creșe.
Curtea de Apel București a anulat atunci toate actele administrative care prevedeau măsura suspendării cursurilor și a sancționat conduita autorităților care pe durata stării de alertă au pierdut din vedere echilibrul între restricție și protecția dreptului la educație”, se arată într-un mesaj trimis pe adresa redacției Spotmedia.ro.
Conform sursei citate, ”principalele considerente menționate în motivarea sentinței”, comunicată în data de 28 septembrie, sunt următoarele:
- Privarea copiilor și a profesorilor de posibilitatea unei interacțiuni directe, reale, personale, în condiții de prezență fizică și mutarea acestei interacțiuni în mediul virtual reprezintă în mod incontestabil o gravă afectare negativă a actului educațional și deci o ingerință în dreptul la educație/învățătură.
- Dreptul la învățătură este indisolubil legat de condițiile concrete în care actul educațional se realizează, aceste condiții determinând însuși conținutul dreptului , existând un ansamblu de factori implicați atât de natură materială cât și umană și insituțională care stabilesc calitatea acestuia și în cele din urmă, însăși existența sau inexistența dreptului la învățătură.
- Dezvoltarea plenară a personalităţii copilului, a vocaţiilor şi a aptitudinilor sale mentale şi fizice nu se poate realiza decât în condiţii de interacţiune socială deplină, „faţă către faţă”, atât cu ceilalți elevi, cât și cu profesorii, prin angrenarea tuturor simțurilor cu care este înzestrată ființa umană, și nicidecum într-un mediu virtual, prin intermediul unui dispozitiv electronic, unde participanții au o capacitate mult diminuată de a comunica și de a se percepe reciproc.
- Învățământul în sistem online are un potențial extrem de ridicat de a provoca vătămarea fizică și mentală a copiilor, de exemplu, prin alienarea acestora, prin provocarea unor dezechilibre psiho-emoționale sau prin suprasolicitarea vederii, prin menținerea privirii fixate asupra ecranului, timp de mai multe ore, în condiții de lumină artificială;
- Având un caracter cu totul excepțional și un profund efect negativ, măsura suspendării cursurilor fizice și a desfășurării lor online trebuie să beneficieze de un regim juridic strict, atât din perspectiva condițiilor în care se poate lua măsura, cât și din perspectiva autorităților competente și a procedurii aplicabile, toate acestea constituind aspecte care „concură” la restrângerea unui drept fundamental, în sensul art.53 din Constituție, restrângere care se poate realiza numai prin lege, act normativ emis de Parlament.
Or, în speță se constată că printr-un act al puterii executive se modifică „temporar” voința puterii legislative, atribuindu-se competența de a restrânge exercițiul unui drept fundamental unor alte autorități publice decât cele învestite anterior de către Parliament. - Statul roman nu a demonstrat nici că ingerința în dreptul la învățătură era necesară, nici că aceasta a fost proporțională cu scopul urmărit și, mai ales, cu efectele negative produse, rezultând și încălcarea art.53, alin.2 din Constituție.
Astfel, statul român nu a făcut o analiză concretă și aplicată a utilității măsurii închiderii școlilor și nu a demonstrat necesitatea acestei măsuri și impactul pe care această măsură urma să îl aibă asupra situației epidemiologice generale. - Statul român nu a evidențiat concret de ce măsura închiderii școlilor era singura măsură posibilă și de ce nu puteau fi adoptate alte măsuri mai puțin severe, cu respectarea gradualității astfel încât gradul de afectare a dreptului la învățătură să fie minim.
- În cele din urmă, nu există nicio referire la efectele negative pe care această măsură urma, în mod evident, să le aibă pentru elevi, profesori, familii și societate în general, rezultând că nu s-a realizat o analiză comparativă a avantajelor și dezavantajelor suspendării cursurilor, decizia fiind luată exclusive în virtutea unor beneficii ipotetice.
”Facem apel la autoritățile care creionează în aceste zile noile măsuri legate de funcționarea școlilor, să se aplece cu mai mult respect față de Constituție în primul rând și cu mai multă empatie și respect față de copiii acestei țări atunci când iau decizii care le afectează dreptul la educație”, se arată la finalul mesajului transmis la redacție.
Miercuri au fost raportate oficial 10.826 de cazuri noi de Covid, 207 decese şi 1.320 de bolnavi la ATI. Din totalul pacienților internați, 310 sunt minori, 290 fiind internați în secții și 20 la ATI.
Rata de infectare în Capitala a ajuns la 6,33 cazuri/ o mie de locuitori, iar media națională la 3,79. Sunt 16 județe roșii.
Află mai multe opinii pro și contra închiderii școlilor după depășirea unui anumit prag, în acest moment fixat la 6 la mie:
- Cine a stabilit pragul de 6 la mie? Ce a recomandat OMS și ce a făcut România? Închidem școlile sau nu? Dr. Adrian Wiener răspunde la întrebările zilei
- Nici Cîmpeanu nu știe cine a ales pragul de 6 la mie pentru închiderea școlilor. Doar unul din 5 profesori e pregătit să predea online
- Se mai închid şcolile la 6 la mie? Azi sunt negocieri la Guvern. Cîmpeanu: Vom căuta acel numitor comun în interesul elevilor
- De ce se ia în calcul rata de vineri și nu de azi, pentru închiderea școlilor? De ce punem copiii în pericol? Ce să facă un părinte? Dr. Octavian Jurma răspunde la întrebările zilei