3.500 de copiii din mediul rural, din 27 județe ale țării, au avut șansa să învețe programare grație programului Code Kids, prin intermediul căruia s-au înființat 150 de cluburi din tot atâtea localități din România.
Acesta este bilanțul statistic al unuia dintre cele mei de succes programe demarate de Fundația Progress. Dincolo de cifre, însă, se află copiii care descoperă o nouă șansă pentru un viitor mai bun. Asta pentru că programarea le dezvoltă gândirea practică, creativitatea, abilitățile de comunicare interpersonală, de lucru în echipă, de leadership, tehnice, de IT, matematică, limba engleză, editare video, prezentare, încredere în sine. Și nu numai.
Programarea este, în esență, o ușă deschisă către un viitor mai bun. Din mai multe puncte de vedere, nu doar în ceea ce privește perspectiva unui job mai bine plătit și o egalitate de șanse în raport cu elevii de la orașe.
Pentru a afla mai multe detalii, am stat de vorbă cu Camelia Crișan, „nașa” acestui program. Ea este doctor în sociologie și este dublă licențiată în psihologie și științele comunicării, predă la Facultatea de Comunicare și Relații Publice de la SNSPA și activează ca cercetător pentru Fundația Progress.
Cum a apărut ideea organizării cluburilor de coding CODE Kids pentru elevii din mediul rural și a competițiilor de programare?
Una dintre cele mai frumoase și utile comunitar perioade ale carierei mele a fost când am condus departamentul de training al programului național Biblionet. Acesta a fost finanțat prin inițiativa Global Libraries a Fundației Bill și Melinda Gates și 26.9 milioane de dolari au fost folosiți pentru a transforma sistemul de biblioteci publice din România. Această transformare se vede și azi, poate nu atât datorită donațiilor masive de echipamente făcute în urmă cu 10-11 ani, în special către bibliotecile rurale, cât mai degrabă prin investițiile în competențele bibliotecarilor.
La finalizarea programului național Biblionet, împreună cu o echipă de colegi din departamentul de training și cu o finanțare de tip start-up, dacă vreți, am continuat să lucrăm în cadrul instituțional oferit de Fundația Progress cu bibliotecile publice. Deja știam bine ce se întâmplă în mediul rural și ne-am dat seama cât de utile pot fi bibliotecile în intervențiile comunitare. Un bibliotecar competent poate fi extrem de versatil când e vorba de ajutorul pe care-l poate oferi comunității.
Știam din discuții și vizite de monitorizare că educația rurală stă prost, apoi ne-am uitat pe datele de la Ministerul Educației, iar ele au confirmat ceea ce noi deja percepeam la nivelul simțului comun: copiii din mediul rural aveau și au în continuare, covârșitor mai multe note sub 5 decât cei din urban la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a. Între 30.000 și 40.000 dintre ei, per cohortă, iau note sub 5 la matematică, iar la 10 copii din urban care iau nota 10, avem doar unul din rural. Ne doream, ca organizație, să venim cu o soluție care să contribuie concomitent la creșterea calității educației și la formarea unor competențe utile pentru viață și dezvoltarea profesională ulterioară a copiilor.
Așa a apărut, în discuții și brainstorming cu partenerii noștri de la Romanian American Foundation, ideea cluburilor de programare pentru copiii din mediul rural. O caracteristică specială a intervenției noastre e că lucrăm sistematic, măsurăm competențe înainte și la finalul intervenției, evaluăm motivația și introducem competiții a căror rol este să crească nivelul de implicare în sarcini, iar la final de program invităm echipele din cluburi să participe la Târgul Național de Știință. Pe scurt, scopul final al programului CODE Kids este acela de a forma competențele copiilor de 10-14 ani, din mediul rural, în domeniul STEM pentru a-i ajuta la școală și în viitoarea lor carieră.
Ce date relevante de la înființare până în prezent ne puteți prezenta?
Până în acest moment am lucrat cu mai mult de 3.500 de copiii din mediul rural, din 27 județe, iar până la finalul anului 2021 am coordonat 150 de cluburi din tot atâtea localități rurale.
M-aș opri puțin pentru a da câteva detalii despre Târgul Național de Știință - CODE Kids Fest. Competițiile de știință sunt evenimente foarte populare în toate țările dezvoltate, sunt activități care au loc cu implicarea sistemului educațional și a comunităților. Nu sunt Olimpiade - noi avem această manie a olimpiadelor - vrem să-i identificăm pe cei mai buni dintre copiii noștri. Ceea ce nu e rău, să nu mă înțelegeți greșit. Nu e rău să-i identificăm pe cei mai buni dintre noi, să le creștem potențialul și apoi să-i punem pe o cale educațională unde talentul lor va fi valorificat - cel puțin asta sper că se întâmplă cu copiii români premianți la olimpiade.
Târgurile de Știință nu scot în evidență talentul educațional, ci capacitatea de a folosi competențe STEM pentru a explica un fenomen, pentru a veni cu o soluție la problemele comunității - un Târg de Știință, conceptual, este despre cunoștințe puse în practică, cu creativitate, stimulează inovația personală. În Statele Unite, de exemplu, această competiție este atât de valorizată, încât ea este patronată de președintele țării.
CODE Kids Fest, care a fost în 2021 la a doua ediție, reprezintă acest concept - premiem activitățile, proiectele echipelor de copii care folosesc competențele dobândite pentru a rezolva o problemă comunitară. Ce înseamnă asta? Că echipele de copii scot nasul din carte sau mută ochii de pe ecranele calculatoarelor spre localitățile lor, discută cu familiile lor, cu consăteni, cu alți copii și identifică o provocare cu care se confruntă aceștia. Apoi își pun întrebarea cum pot să răspundă sau să rezolve acea provocare. Gândesc practic, gândesc creativ, folosesc gândirea paralelă, așa cum spune de Bono.
La Târgul de Știință din acest an au participat 13 echipe, nu doar din CODE Kids, ci și echipe ale altor inițiative de programare din România.
Cum îi ajută pe copii să învețe programare și să se înscrie în competițiile acestea? Ce avantaje obțin și ce aptitudini își dezvoltă? De ce e important ca și copiii din mediul rural să aibă acces la astfel de programe?
Așa cum spuneam mai devreme, din momentul în care copiii nu mai văd programarea doar ca un șir de numere și litere pe un ecran, ci ca pe o modalitate prin care faci viața altora mai ușoară sau activitatea părinților tăi mai eficientă, și conștientizează că ei pot face asta, vedem deja un alt tonus intelectual, o altă motivație. Vă spun sincer că vedem un real nou ethos al muncii.
Când stai zi și noapte să înțelegi problema, să găsești soluții creative pentru a o rezolva, ești deja un designer-programator. Dezvoltă evident abilitățile de comunicare interpersonală, de lucru în echipă, de leadership, tehnice, de IT, matematică, limba engleză, editare video, prezentare, încredere în sine. Doar prin această simplă înșiruire observați de ce este musai ca și copiii din mediul rural să aibă acces la asemenea programe.
Când ai 45% din populația școlarizată în rural, când per cohortă un număr de copii cât populația unui oraș mic sunt în pericol de abandon sau nu pot continua studiile din cauza notelor prea mici la examene, cred că tot ceea ce oferă CODE Kids este mai mult decât un antidot pentru subdezvoltare - este o șansă unică de a face ceva cu viața ta, de a rupe un cerc vicios, a cărui direcție unică pare a fi o slujbă prost plătită ce nu-ți valorifică potențialul.
Ce spun copiii despre participarea la acest program? Ce avantaje văd ei?
Ne spun absolut tot ce le place și ce nu le place la program. Abordarea noastră este să fim atenți la orice feedback ce vine din partea participanților, fie ei copii, părinți, bibliotecari sau coordonatori de rețele de cluburi. Copiilor le place pentru că au ceva creativ de făcut. Simt că sunt mai buni la școală.
Îmi aduc aminte de o fată din localitatea Bălan, județul Sălaj care a spus că datorită activităților din CODE Kids a înțeles în sfârșit geometria, o materie care i se părea imposibilă. Un băiat, ambasador de club din localitatea Budureasa, județul Bihor mi-a spus că proiectul îi dezvoltă abilitățile de leadership. Noi facem și cercetări care ne arată cum au perceput copiii școala online, ce note iau la școală și știm, de exemplu, că într-o localitate unde am făcut cercetări mai detaliate, notele copiilor care veneau la clubul CODE Kids au fost, după participarea la activități, cu un punct mai mare, în medie, decât ceilalți copii care nu veneau la club.
Dar poate cea mai interesantă schimbarea e cea legată de percepția asupra viitorului. Sunt multe localități în care, atunci când deschideam cluburi și discutam cu copiii, ei ne spuneau că doresc ca viitoarea lor meserie să fie boss, polițist, uneori primar, profesor sau doctor. După finalizarea modulelor de coding, percepția lor se schimbă. Un băiat din Bihor mi-a spus că el vrea să fie tractorist, dar să conducă tractorul folosind o aplicație, alții ne spun că vor să meargă la licee de informatică sau să fie programatori. Cred că și ei, și noi, și familiile lor vedem același avantaj: un nou viitor posibil.
De ce ar fi util ca un astfel de program să fie extins la nivel național și implementat în toate școlile din România? De ce ar fi nevoie ca acest scenariu să fie pus în practică?
În țări mai dezvoltate ca a noastră, asemenea proiecte sunt finanțate prin parteneriate public-private și au o capitalizare anuală de peste 25 de milioane de euro. Evident că e nevoie de un efort concertat: stat - mediu privat - societate civilă - comunități. Avem nevoie de o decizie, la nivel național, de o viziune de dezvoltare dacă vreți: ca națiune, noi românii ne dorim ca toți copiii noștri să termine o școală - fie el liceu, fie școală profesională, că ne dorim o forță de muncă creativă, înalt calificată, potrivită pentru a patra revoluție industrială, că putem și dorim să fim un lider regional pe tehnologie și că dedicăm resurse școlii și comunităților pentru acest scop.
Sincer, nu vreau să fiu încă o persoană care cântă prohodul educației, refuz să adopt o atitudine de victimă - și ca director de organizație, și ca părinte. Eu cred că dacă statul e incapabil, putem noi, ceilalți să punem mână de la mână să ajutăm copiii care au nevoie de noi. Mentalitatea mea e că dacă un copil din rural suferă, suferă toți copiii noștri. E momentul să ne percepem dezvoltarea solidar. E nevoie în egală măsură să punem presiune pe stat pentru ca acesta să-și respecte îndatoririle pe care le are față de noi, cetățenii. Și dacă părinții plătitori de taxe și impozite din mediul rural nu au o voce suficient de puternică, trebuie să îi ajutăm, să lucrăm împreună pentru ca toți copiii României să aibă parte de ceea ce e mai bun.
Presiunea pe factorii de decizie va duce, probabil în cele din urmă la rezultate, dar până atunci, avem nevoie de orice ajutor, de orice donație, de orice parteneriat, voluntariat din partea oricui care dorește să investească în viitorul nostru al tuturor. Pentru că educația este o investiție în viitorul tuturor.
Când începe următoarea rundă de înscrieri pentru cluburile de programare?
În câteva săptămâni deschidem o nouă rundă de înscrieri pentru cluburi de programare în cadrul rețelei CODE Kids. Dacă sunteți un bibliotecar, un primar, un părinte, un reprezentant ONG sau orice altă persoană interesată ca un grup de minim 7 copii din comunitatea dvs. să învețe gratuit programare, vă rugăm să ne contactați ca să vă ajutăm în acest sens.
În 2022 ne dorim să deschidem cel puțin 50 de cluburi noi, așa că dacă ne trimiteți cât mai curând un e-mail la codekids@progressfoundation.ro putem să facem acest lucru posibil în localitatea voastră. Sper ca un număr cât mai mare de copii români să își scrie viitorul linie cu linie în cluburile noastre.