Într-o lume care se derulează într-un ritm amețitor, succesul nu (mai) ține doar de cunoștințele și specializările pe care le deținem, ci mai ales de abilitățile de viață pe care le stăpânim.
Dacă în trecut copiii au trăit sub îndemnul părinților de „a sta cu burta pe carte”, astăzi se vorbește din ce în ce mai mult și despre importanța abilităților de viață în reușita personală și profesională, spune Monica Florea, antreprenor cu peste 25 de ani de experiență în business, în companii românești de top.
Astăzi, Monica își urmează propriul vis: pregătește tinerii Generației Z pentru reușită și împlinire personală, în cadrul singurului program de mentorat pentru tineri ce antrenează abilitățile de viață, de carieră și de business, UP Generation.
Ce înseamnă concret abilități de viață și de ce trebuie și ele „studiate”?
Odată ce intrăm în câmpul muncii, constatăm că nu competențele profesionale sunt cele care ne pun cele mai mari probleme, ci abilitățile personale care țin de colaborare, relaționare, adaptare, gestionare emoțională, capacitatea de a lua decizii, comunicare eficientă, toleranța la frustrare, capacitatea de a da și de a primi feedback, reziliența ș.a.m.d.
Abilitățile de viață sunt acele lucruri care ne potențează și ne întregesc ca oameni, care ne ajută să ne atingem potențialul, sunt abilități socio-cognitiv-emoționale responsabile cu reușita personală, care ne ajută să facem față cu succes provocărilor cotidiene și profesionale.
Mai mult, sunt acele competențe care ne ajută să ne lărgim perspectiva de cunoaștere a propriei persoane și de a ne raporta corespunzător la noi și la cei din jur. Sunt lucrurile care fac diferența în viață, care scriu un parcurs reușit.
„Sistemul de învățământ nu dezvoltă încă aceste competențe. Contextele de expunere actuale – educaționale, sociale, familiale - nu pregătesc copiii și tinerii pentru viață, nici pentru cea personală și nici pentru cea profesională.
Mai exact, nu îi echipează cu acele abilități de viață care îi construiesc ca oameni, ca indivizi ai unei societăți, nu pune accent pe practică, aplicabilitate și funcționalitate a cunoştinţelor studiate.
Pentru a asimila informații, este nevoie ca toate conceptele teoretice să fie integrate într-o perspectivă practică. Generațiile s-au schimbat, rezonează cu o altă abordare, au alte valori, tinerii sunt obișnuiți să învețe diferit, mai interactiv, cu mai mult ajutor din partea tehnologiei, iar sistemul educațional românesc, din păcate, nu reușește la acest moment să răspundă nevoilor actuale și viitoare, atât ale tinerilor, cât și ale societății.
Avem generații foarte diferite față de cele din trecut și viitorul este impredictibil, iar diferența între nevoile existente și ceea ce oferă sistemul în acest moment devine tot mai mare”, spune Monica Florea.
Tinerii ajung astfel în viața de adulți total nepregătiți, incapabili să gândească critic, să formuleze întrebări despre ei înșiși, să caute perspective sau să găsească soluții și alternative la situațiile cu care se confruntă.
Apar rapid și greutățile, frustrările, pentru că angajatorii își doresc oameni capabili să gândească independent, să colaboreze, să fie autonomi, să aibă inițiativă, să fie autodidacți și să depășească momentele critice cu succes.
„Tinerii pornesc în viață cu așteptări total nerealiste. De aceea, au o mai mare tendință să fugă de la primele trânte ale vieții. Adolescenții și tinerii se simt debusolați și copleșiți, pentru că nu reușesc să-și găsească o traiectorie în viață în acord cu aspirațiile și abilitățile lor.
Este esențial să ne construim ca societate în zona spectrului nostru vocațional, motiv pentru care este vital să existe de la vârsta școlară evaluare periodică și monitorizare pentru a sprijini orientarea educațională și vocațională.
Cum să ne construim ca societate și să fim stabili, dacă vrem să ne facem copiii ce n-am reușit să ne facem pe noi? Apoi, dacă-i obligăm pe copiii noștri să urmeze cariere în trend sau care vestesc câștiguri peste noapte? Școala ar trebui să se ocupe temeinic de îndrumare vocațională, căci este inexistentă în multe contexte - unui consilier vocațional din școli îi revin în grijă prea mulți elevi (peste 800), conform unui studiu din acest an”, adaugă Monica Florea.
ABC-ul emoțiilor
Pornind de la aceste nevoi și lipsuri, Monica a dezvoltat un context de educație alternativă care oferă o altfel de învățare, adaptată nevoilor tinerilor, diferită de cea bazată pe multă teorie și mai ales aliniată cu nevoile lor, dar și a mediului profesional în care vor ajunge.
Pentru a-și putea construi o viață împlinită, dar și o carieră reușită, au nevoie de câteva abilități importante care țin de: munca în echipă, comunicare, controlul emoțiilor, gândirea critică, procesul de a lua decizii, mindset, autocunoaștere.
Acestea sunt doar câteva dintre abilitățile care sunt antrenate în program. Pornind de la nevoile concrete pe care tinerii le au, echipa de mentori și traineri explorează alături de ei talente, pasiuni, identifică puncte forte și slabe, încep să caute perspective aliniate cu ei, soluții, ghidându-i prin tehnici, metode, unelte explicate pas cu pas, construind jocuri de rol și scenarii care să le antreneze abilitățile formate.
„Tinerii învață prin experimentare, prin descoperire, prin lucru în echipă.
De exemplu, o parte dintre cei pasionați de marketing au fost implicați în echipa de comunicare a proiectului nostru, au primit un context și un brief real, roluri și task-uri concrete. Le oferim contextele reale de viață, ca să deprindă moduri în care să construiască, în care să descopere pasiuni, să antreneze abilitățile învățate”, mai spune Monica.
Pentru Denisa, o tânără de 20 de ani, cea mai importantă parte a fost cea de gestionare a emoțiilor. „Un lucru pe care mi-aș fi dorit să îl fi învățat, poate chiar din clasele primare, este gestionarea emoțiilor. Cum ar fi fost dacă știam de dinainte de gândurile iraționale, spre exemplu? Aș fi evitat, probabil, anumite comportamente distructive.
Erau gânduri care s-au amplificat odată cu intrarea la facultate, întrucât am întâlnit o „mare” de oameni inteligenți și nu îmi găseam locul. Printre gândurile mele iraționale se regăseau: „Nu am făcut cine știe ce la acest proiect, alte persoane s-au descurcat mult mai bine”, „Nu o să reușesc să iau o notă bună la psihologie, așadar, nu o să reușesc nici la celelalte materii”.
Dar am învățat să identific aceste gânduri iraționale și să aplic întrebările socratice pentru diminuarea lor, ajungând la concluzia că, de multe ori, acestea nu erau valide. Mă bucur că am pus aceste lucruri la punct și sunt fericită să spun că au avut loc câteva schimbări majore”.
De la gestionarea emoțiilor la controlul banilor
Educația financiară se află în topul ariilor pe care tinerii își doresc să le studieze, urmată de vorbitul în public, marketingul și comunicarea, arată un studiu realizat la inițiativa UP Generation.
„Trăim într-o realitate în care este important să nu avem toate “ouăle” în același coș. Să avem o distribuire și o expunere diferită pe riscuri, dar și pe oportunități. Meseriile au o „durată de viață” tot mai mică, nu mai e ca înainte când aveai o meserie toată viața. Skill-urile noastre, la fel, se schimbă și este nevoie să învățăm pe tot parcursul vieții.
În acord cu această realitate, educația financiară trebuie să însemne mai mult decât un depozit la bancă, așa cum era pe vremuri – banii la CEC.
Este necesar ca tinerii să cunoască lucruri elementare despre cum să-și gestioneze cheltuielile, să urmărească un buget, să lupte cu credințele limitative, să-și facă planuri pe etape de viață, să știe cum să-și investească economiile.”
Flaviana, o altă tânără de 16 ani, care a trecut printr-o astfel de pregătire, consideră vitală educația financiară.
„Deja de la vârsta adolescenței ne întâlnim cu banii și este esențial să știm cum să îi folosim și cum să evităm anumite capcane financiare. O educație financiară solidă îi va ajută pe tineri să ia decizii mai informate și să își gestioneze resursele eficient pe parcursul vieții.”
Pregătire de weekend pentru reușita în viață
Programul este structurat pe trei niveluri: pregătirea pentru viață, program de mentorat adresat tinerilor cu vârste între 16-25 ani derulat pe o perioada de 9 luni, ce cuprinde 20 de sesiuni în sală și câteva în formă individuala, pregătirea pentru carieră și business - derulat pe o perioadă de un an, adresat tinerilor de + 20 de ani.
Anul al treilea vizează lansarea unui business personal, program de mentorat pentru tinerii de +23 de ani. Programul are și o componentă de orientare vocațională, cu scopul de a-i sprijini spre alegerea unei traiectorii educaționale și profesionale aliniate cu aptitudinile și aspirațiile lor, inclusiv alegerea unor domenii de business potrivite intereselor lor.
Toate programele le oferă posibilitatea tinerilor de a întâlni antreprenori și profesioniști din diverse domenii, dar și tineri ambițioși cu preocupări de creștere și dezvoltare.
Orice tânăr care este interesat de o astfel de perspectivă de învățare se poate înscrie în program. În cadrul unui demo gratuit, descoperă dacă i se potrivește și, foarte important, dacă este dispus să își asume acest efort pentru dezvoltarea lui.
Înscrierile la DEMO se pot face până pe 14 septembrie.
Tinerii beneficiază de un demo gratuit, în zilele de 14 şi 21 septembrie, urmând ca sesiunile să înceapă din 28 septembrie.
Programul se derulează pe aceeași structură a anului școlar, cu respectarea perioadelor de vacanță și a liberelor legale. Cele 20 de sesiuni au loc săptămânal (3 ore, în fiecare sâmbătă pentru elevii de liceu și în cursul săptămânii, pentru studenți și absolvenții universitari), integral în sală, unde sunt invitați oameni de business și profesioniști din diverse domenii care le răspund tinerilor la întrebări, și dezbat situații și contexte de viață, carieră și business.
Educația juridică pe limba tinerilor
În cadrul sesiunilor Life Skills Pro, tinerii se antrenează cum să comunice clar, să colaboreze eficient și să-și asume responsabilitatea, cum să gestioneze stresul, să-și dezvolte inteligența emoțională și să se adapteze la schimbări, să se educe financiar, fiind sprijiniți să devină conducători ai propriilor vieți.
Printre noutățile programului se numără sesiuni despre: mindset (modul de gândire orientat spre creștere și dezvoltare continuă), antrenarea abilităților de negociere, managementul conflictelor și educația juridică.
O inițiativă menită să ii familiarizeze pe tineri cu abilitatea de a recunoaște și a-și revendica drepturile, dar și modul de a înțelege și de a respecta obligațiile legale, apoi abilitatea de a înțelege și a interpreta contractele, dar și respectarea angajamentelor legale, de a înțelege care este răspunderea civilă, dar și penală.
Sunt noțiuni pe care nimeni nu le predă în școală și de care tinerii au mare nevoie.
Viziunea pe termen lung este ca UP Generation să devină un proiect de țară, care să implice sistemul educațional și mediul de afaceri, pentru ca peste un milion de tineri să deprindă abilitățile de viață, de carieră și de business prin care să se dezvolte spre atingerea potențialului de care dispun.
Monica Florea este CEO și fondator UP Generation. În ultimii 25 de ani, s-a aflat la conducerea unor companii românești de top, cu implicații în multiple industrii, unde a avut ocazia să lucreze cu tineri și să constate lipsa de perspective practice și îndrumarea necesară, în ciuda talentului și ambiției lor.