Analfabetismul funcțional se sădește încă din primii ani de viață, pentru că un copil care nu merge la grădiniță se adaptează mai greu la școală. Practic, el ratează startul în educație, spun organizațiile umanitare care au ales să lupte pentru această cauză.
”Intervenția timpurie este esențială într-o țară care are o rată de analfabetism de 41%”, explică Amalia Fodor, director executiv la Fundația OMV Petrom care, alături de World Vision România, a investit 7 milioane de euro într-un proiect care poartă chiar numele de ”Start în educație”.
”Expunerea unui copil preșcolar la un mediu de educație formală poate îmbunătați considerabil performanțele școlare ulterioare, mai ales pentru copiii care provin din medii dezavantajate. Educația timpurie are un impact pozitiv asupra dezvoltării creierului copiilor mici și un rol esențial în pregătirea copiilor pentru viitor, inclusiv în ceea ce privește socializarea, dezvoltarea emoțională”, spune Amalia Fodor, într-un interviu acordat spotmedia.ro.
Ea face referire și la faptul că în România rata de participare la educația timpurie s-a redus comparativ cu 2011 și este printre cele mai scăzute din Europa, semnificativ mai redusă decât media europeană, potrivit datelor Comisiei Europene.
”În plus, am constatat și faptul că în România nu exista prea multe proiecte dedicate preșcolarilor sau studii care sa evalueze situația educației timpurii. De aceea, într-o primă etapă, înainte să conturăm proiectul “Start în educație”, am realizat un studiu dedicat situației educației timpurii în România.
Studiul arată că 95% dintre cadrele didactice susțin că există decalaje de dezvoltare între copiii care încep grădinița la 3 ani și cei care sunt înscriși mai târziu, dar aduce date referitoare și la gradul de inserție în grădinițe, rolul părinților în educația copiilor, relația părinte-grădiniță, dotarea grădinițelor, activitățile și pregătirea copiilor pentru școală, formarea personalului didactic. Este evident că educatorii, directorii, părinții și copiii au nevoie de sprijin pentru o educație timpurie de calitate. Raportul constituie un punct de pornire pentru toți profesioniștii și organizațiile din domeniu în identificarea de posibile soluții pentru o educație timpurie care îi pregătește cât mai bine pe copii pentru intrarea în școală.
Pentru a îmbunătăți situația educației este nevoie de o intervenție susținută, iar rezultatele se pot vedea abia după mulți ani. Din păcate bugetul alocat ca procent din PIB educației este unul din cele mai scăzute din Europa și asta se simte în rezultatele elevilor și performanțele lor comparativ cu colegii lor din alte țări, în dotarea unităților de învățământ și chiar în lipsa de atracție a noilor generații de a profesa în domeniul învățământului”, explică Amalia Fodor.
Cum s-a născut proiectul ”Start în educație” și ce a însemnat din punct de vedere al investiției?
Pornind de la modelul pachetelor de asistență umanitară, ne-am îndreptat spre World Vision cu ideea unui pachet educațional care să rămână direct copiilor din medii dezavantajate, iar ei au adus în ecuație componenta atât de valoroasă de sprijinire a părinților cu sesiuni de educație parentală. Acest proiect este un model de colaborare, construire și succes. Fiecare etapă a proiectului a luat în calcul și nevoile din teren, din partea colegilor care merg în comunități, din partea beneficiarilor, a autorităților locale, care ne oferă o perspectivă importantă.
Valoarea finanțării oferite de Fundația OMV Petrom este de peste 7 milioane de euro, pentru cele două ediții cu ajutorul cărora reușim să distribuim 1.200.000 de kit-uri “Ghiozdănel cu viitor”, să ajungem la 23.000 de parinți cu sesiuni de educație parentală, să echipăm 1.500 de grădinițe cu pachete educaționale “ABC Grădi”, să formăm 3.500 de educatori și să realizăm studii de impact, pentru că este foarte important să măsori și rezutatele unei intervenții de o asemenea magnitudine.
Care a fost cel mai mare impediment în calea derulării acestui program?
Un proiect de o asemenea amploare, un astfel de parteneriat între două fundații, este unic în România și a necesitat un efort mare. Începând cu întârzierile întâmpinate în procesul de achiziții, provocate de criza sanitară mondială, până la determinarea de a ajunge în peste 700 de comunități dezavantajate și de a găsi limbajul potrivit pentru a comunica cu părinții pe teme sensibile și neabordate până atunci legate de creșterea, siguranța și relația cu copiii lor.
Care a fost cel mai trist dar și cel mai îmbucurător rezultat pe care l-ați obținut după un an de proiect?
Ne-am bucurat să observăm o deschidere deosebită din partea Ministerului și a autorităților locale, fără de susținerea cărora acest program nu ar fi putut deveni un proiect național. Ca rezultate, ne-am bucurat să simțim deschidere din partea comunităților vizitate și să vedem că părinții participă la sesiunile de formare și chiar am reușit să depășim numărul de participanți țintit prin proiect, iar aici sunt de lăudat echipele regionale World Vision, care au reușit performanța să ajungă în 700 de comunități dezavantajate în mai puțin de un an.
Pe parcursului primei ediții de proiect a fost derulată, în parteneriat cu Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, una dintre cele mai ample cercetări inițiate în România despre educaţia timpurie. Aceasta analizează pe deoparte starea educaţiei timpurii şi accesul copiilor preşcolari din comunități defavorizate la resurse educaționale şi, pe de altă parte, impactul și utilitatea intervențiilor “Start în educaţie”.
Conform cercetării, un impact notabil al proiectului a fost îmbunătățirea semnificativă a performanțelor educaționale ale copiilor participanți, prin folosirea kit-ului “Ghiozdănel cu viitor”. De asemenea, în urma sesiunilor de educație parentală, 95% dintre părinți au remarcat dezvoltarea comportamentală a copiilor lor în ultimul an, sunt mai atenți la nevoile și evoluția propriilor copii și înțeleg mai bine efectele negative ale pedepsei fizice și ale violenței verbale.
Un procent care ne-a atras însă atenția și pe care îl considerăm extrem de îngrijorător este că peste 37% dintre părinți consideră că ar putea comunica mai bine cu copiii lor sau mărturisesc că discută cu copiii lor lunar sau mai rar. Ținând cont că ne referim la copii preșcolari, aflați în etape în care trebuie sprijiniți continuu de părinți să dobândească achiziții de limbaj, comunicare și expresie a emoțiilor, procentul ridicat al părinților care discută cu micuții “cel mult lunar” contureză o realitate relațională alarmantă și o implicare scăzută efectivă a părinților în educarea propriilor copii. De aceea, pilonul de intervenție dedicată părinților este atât de important de continuat și dezvoltat în cadrul proiectului.
Ce planuri mai aveți pentru proiectul ”Start în educație”?
Rezultatele primei ediții ne motivează să continuăm și să sprijinim mai mulți copii și părinți. De aceea, în noul an de proiect, față de cei 60.000 de preșcolari din ediția precedentă, alţi 60.000 de copii preșcolari vor primi câte un "Ghiozdănel cu viitor" cu materiale pentru dezvoltare educațională. De asemenea, alţi 10.000 de părinți vor participa la sesiunile "Școala părinților". Ediția a doua vine cu noutăți și se extinde cu noi tematici: nutriția și dezvoltarea sănătoasă a copilului, caracteristicile pe grupe de vârstă ale copiilor preșcolari, dezvoltarea mintală și emoțională a celor mici, comunicarea emoțiilor între părinte și copil.
Programul adaugă și două noi direcții de intervenție: derularea unui program de formare pentru 3.500 de educatori și distribuirea de kituri educaționale “ABC Grădi” pentru 1.500 de grădinițe defavorizate. Kit-urile conțin un set motricitate, tablă de scris cu accesorii (role hârtie, set pictură, seturi cretă albă și colorată, marker), seturi de cuburi pentru construcție, un set de 20 de planșe didactice. Cu ajutorul acestora, educatorii vor putea organiza jocuri și activităţi cu copiii în grădiniță. Jocurile îi vor sprijini pe copii să îşi dezvolte abilităţi şi deprinderi precum: orientarea spaţială, motricitatea grosieră, echilibrul static şi dinamic, înţelegerea regulilor sociale, concentrarea şi direcţionarea atenţiei.
Ce v-ați propus să realizați, alături de World Vision România, pentru copiii României? Care este cel mai înalt obiectiv?
Obiectivul cel mai inalt este îmbunătăţirea gradului de pregătire a copiilor din medii dezavantajate pentru tranziția către învăţământul primar. Dorim să le oferim o bază solidă pentru a le crește șansele de a ajunge la școală echipați cu abilitățile de care au nevoie pentru a continua să învețe, să fie pregătiți bine pentru a fi integrați în societate, să-i ținem departe de delicvență, să-i sprijinim să-și găsească un loc de muncă bine plătit, care să le asigure un trai bun aici în România.
Abordăm în mod integrat nevoile unei educații timpurii de calitate, prin sprijinirea copiilor preșcolari vulnerabili, dar și a tuturor celor din jur responsabili de experiențele lor de educație timpurie: părinți, educatori și grădinițe.
Astfel, asigurăm accesul la resurse educaționale pentru copii preșcolari și grădinițe din comunități dezavantajate, creștem sprijinul părinților pentru copii în această etapă de dezvoltare, creștem competențele educatorilor pentru sprijinirea părinților și promovăm constant, la nivel național, importanța educației timpurii.
Odată atins, cum credeți că va schimba acest obiectiv viitorul societății românești?
Conform UNESCO, “Educația timpurie este una dintre cele mai bune investiții pe care le poate face o țară pentru a promova dezvoltarea resurselor umane, asigurarea coeziunii sociale și pentru a reduce costurile programelor de remediere ulterioare. Pentru copiii defavorizați, educația timpurie joacă un rol important în compensarea dezavantajelor din familie și combaterea inegalităților educaționale.”
În plus, ceea ce știm atât noi cât și World Vision este că investiția în educație trebuie facută pe termen lung, dacă ne dorim să aibă impact și să aducă schimbare. Așa că asta vom continua să facem împreună, pentru că avem experiența și capacitatea de a le oferi beneficiarilor proiectului resurse și formare pentru o educație timpurie de calitate, care îi pregătește pe copii pentru școală și pentru viață.