Mecanismul de redresare și reziliență european (PNRR) finanțează reforme și investiții realizate în statele membre ale UE până la data 31 decembrie 2026. Cum nu există posibilitatea de extindere a acestui termen-limită, lansat oficial la data de 19 februarie 2021, mecanismul intră în a doua jumătate a ciclului de implementare.
Pentru România, miza e mai mare decât chiar a celorlalte state din fostul bloc comunist: structura noastră economică trebuie să treacă urgent de pe consum pe datorie scumpă, pe investiții – astfel încât fondurile europene și banii din PNRR sunt esențiali. Cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană va fi constrânsă, din 2027, să-și regândească filosofia bugetară pentru exercițiul următor, în fața extinderii cu noi state.
În acest moment, potrivit datelor Comisiei Europene, România a reușit să îndeplinească 14% din jaloanele și țintele asumate la semnarea PNRR.
Suntem undeva pe la mijlocul clasamentului european, multe alte state având un start greoi în implementarea acestui mecanism care pompează în economiile europene 723 miliarde de euro (385 de miliarde ca împrumuturi și 338 de miliarde ca granturi).
Banii de pe masa României
Comisia Europeană a alocat pentru PNRR-ul României 12,1 miliarde de euro granturi și 15 miliarde sub formă de împrumuturi, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. (Acestea sunt cifrele actualizate după renegocierea planului produsă în 2023).
Aceste fonduri sunt complementare celor 31 de miliarde de euro din Politica de Coeziune și celor 20 de miliarde din Politica Agricolă Comună aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027.
Nu este clar în acest moment câți bani în plus vor mai intra în România anul acesta din alocările precedentului exercițiu financiar 2014-2020, cert este că rata de absorbție efectivă la data de 11.12.2023 era de 76%.
Stadiul jaloanelor: 14% realizate
În acest moment, Comisia Europeană a constatat că România a atins 14% din țintele și jaloanele asumate prin PNRR, având la dispoziție încă 3 ani (până la data de 31 decembrie 2026) să rezolve restul de 85% dintre ținte și jaloane.
De precizat: un termen-limită se aplică și la finalizarea investițiilor prinse în PNRR. Chiar dacă va bifa toate jaloanele și țintele asumate prin plan, România va pierde banii de investiții, dacă acestea nu sunt finalizate în timp util.
Deja, la renegocierea PNRR au fost eliminate investițiile care prezentau cel mai mare risc de neîndeplinire până la incidența termenului august 2026.
Principalul sector afectat este cel al sănătății (Componenta 12 a PNRR) care a suferit o reducere cu circa 750 de milioane de euro a investițiilor prevăzute, în special cele privind dezvoltarea infrastructurii publice spitalicești.
Citeşte integral analiza UE intră în faza a 2-a a PNRR: situația, la zi, a României, care nu-și permite să rateze niciun euro pe Curs de Guvernare