Deși răvășită de aproape doi ani de război, Ucraina a reușit să-și mențină în funcțiune rețeaua feroviară, trenul fiind principalul mijloc de transport pentru pasageri și marfă în condițiile în care zborurile sunt oprite. În România, în 2023, nu a fost recepționat niciun kilometru de cale ferată nouă.
Pentru comparație, 2023 a fost un an cu zero kilometri de cale ferată modernizată recepționați în România, potrivit Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, citată de Club Feroviar. Asta deși la începutul anului oficialii companiei de infrastructură anunțau proiecte pentru tronsoane de linii feroviare modernizate pe o lungime de aproape 100 de kilometri .
Datele furnizate de-a lungul anilor de CFR SA arată că numărul kilometrilor de cale ferată modernizată recepționați în România a scăzut de la an la an:
- 2019: 166,86 km
- 2020: 71,88 km
- 2021: 33,02 km
- 2022: 13,39 km
Cei 13 km și un pic din 2022 reprezintă reparațiile la sistemul feroviar din Portul Constanța, deci nu linii ferate pe care circulă trenuri de călători.
România rămâne cu doar 570 km de cale ferată reconstruită, din care cam 470 km permit circulația cu 140-160 km/h, iar cele mai mici viteze pe liniile reabilitate sunt 80-90 km/h pe 48 km între Comarnic și Predeal. Pe coridorul principal (Constanța-Curtici, 850 km) se mai află în reconstrucție loturi de 253 km. Dintre acestea, patru au depășit deja 6 ani vechime, iar cele mai recente, semnate în 2020, au ajuns la un stadiu de 20-25%, se arată într-o analiză publicată în ianuarie de Asociația Pro Infrastructura.
"CFR nu-și permite să închidă culoarele de marfă în timpul modernizării liniei. De călătorii alungați oricum nu-i pasă nimănui că nu aduc suficiente voturi. Dar oare ce s-ar întâmpla în caz de război cu toate coridoarele gâtuite: lucrări întârziate pe Brașov-Sighișoara și Simeria-Ghioroc pe Rin-Dunăre, lucrări noi pe Arad-Caransebeș pe Est-Mediteraneean, plus Cluj-Oradea care va fi închis complet minim câțiva ani", notează asociația.
Cu o lungime totală de 19.700 de kilometri în prezent, fără a lua în calcul teritoriile ocupate de Rusia, rețeaua de căi ferate a Ucrainei este una dintre cele mai mari din lume, conform datelor Ministerului Infrstructurii de la Kiev. Aproape jumătate din rețeaua feroviară ucraineană (47,2%) este electrificată.
Pentru comparație, România, cu o suprafață mai mică decât Ucraina, avea 10.615 de kilometri de cale ferată la sfârșitul anului 2022, cu 149 de kilometri mai puțin față de anul 2021 (10.764 km).
Altă paralelă între Ucraina și România din care țara noastră, membră NATO și UE, iese "șifonată": în 2023, compania feroviară națională din Ucraina a produs 528 de vagoane noi și a reparat alte 9.000, deși peste 10.000 de angajați feroviari au fost mobilizați în armată.
În România, din zecile de trenuri InterRegio și Regio pe care Uniunea Europeană s-a angajat să le plătească prin Programul Operațional Infrastrctura Mare (POIM), un singur tren a ajuns în țară și acela se află momentan în teste.
Primul tren electric Alstom Coradia Stream, din lotul de 37 contractate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), este primul tren nou cumpărat de România în ultimii 20 de ani şi după trecerea a 40 de ani de la achiziţia ultimului tren electric.
Ministerul Transporturilor a propus în 2022 un plan investițional prin care, până în 2026, România să cumpere cu fonduri europene cel puțin 49 de vehicule feroviare noi și să modernizeze 242 de locomotive și vagoane.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat vineri că, până la finalul anului, trenurile vor putea circula pe tronsoanele Arad-Simeria şi Curtici-Sighişoara pe infrastructură modernizată, dar a exclus ca, la nivel naţional, să crească viteza trenurilor. "Sunt lucrări care se termină între Arad şi Simeria şi, de asemenea, pe tot tronsonul de la Curtici la Sighişoara, ar trebui ca până la sfârşitul acestui an să se poată circula pe infrastructură modernizată", a declarat ministrul.