Ce s-ar întâmpla dacă valoarea Bitcoin ar ajunge la zero? Efectul de levier ar crea o undă de șoc care se va resimți în toate colțurile pieței financiare, explică specialiștii.
Goldman Sachs se pregătește să ofere diferite opțiuni de investiții în criptomonede pentru clienți. Visa are un card de debit care le oferă clienților recompense în bitcoin.
Pe măsură ce criptosfera se extinde, se va extinde și potențialul său de a produce o distrugere în masă la nivelul piețelor financiare, avertizează junaliștii The Economist.
Criptomonedele au crescut ca Făt-Frumos
Cu doar un an în urmă erau doar 6.000 de criptomonede listate pe CoinMarketCap. Astăzi sunt 11.145. Combinat, capitalizarea lor de piață a explodat de la 330 de miliarde de dolari la 1,6 trilioane de dolari astăzi, echivalent cu PIB-ul Canadei.
Ele sunt găzduite de peste 100 de milioane de portofele digitale, de trei ori mai multe decât erau în 2018.
Iar gazdele au buzunarele din ce în ce mai adânci, și nu vorbim doar de oameni de rând: 63% din tranzacții au ajuns să fie controlate de instituții.
Dar această maturizare a pieței nu a reușit, însă, să îmblânzeazcă variațiile uriașe ale criptomonedelor.
Bitcoin a scăzut de la 64.000 de dolari în aprilie la 30.000 de dolari în mai. Astăzi, moneda planează undeva la valoarea de 40.000 de dolari, după ce a scăzut cu 29.000 de dolari la sfârșitul lunii iulie. Fiecare turbulență ne face să ne întrebăm ”cât de rău ar putea să cadă bitcoin?”.
Însă mizele sunt prea mari, nu doar pentru cei care văd bitcoin drept viitorul finanțelor. Traderii algoritmici sunt cei care realizează o bună parte din tranzacții și au instrucțiuni să cumpere automat bitcoin când valoarea lor scade sub anumite praguri.
Dar, pentru a ne face o idee despre legăturile tot mai strânse dintre piețele ”mainstream” și cea a criptomonedelor, jurnaliștii The Economist ne propun un exercițiu: să ne imaginăm că prețul bitcoin se prăbușește până la valoarea zero.
Prăbușirea ar putea fi determinată fie de șocuri în sistem, cum ar fi o defecțiune tehnică, fie de un atac al hackerilor. Sau ar putea fi determinată din exterior, precum o limitare impusă de legiuitori.
Cum ar reacționa investitorii
Există trei tipuri de investitori în criptomonede, spune Mohamed El-Erian, manager de active la Allianz:
- ”Fundamentaliști”, care cred că bitcoin va înlocui monedele clasice în curând;
- ”Tacticieni”, care estimează că valoarea bitcoin va crește pe măsură ce tot mai mulți oameni vor investi în această monedă;
- ”Jucătorii”, care joacă la noroc.
Deși o eventuală prăbușire i-ar supăra grav pe fundamentaliști, aceștia sunt cel mai puțin predispuși să vândă.
Jucătorii, în schimb, ar zbura la primul semn de cădere.
În schimb, pentru a evita o decizie definitivă de a părăsi moneda, tacticienii trebuie convinși să nu renunțe. Ceea ce este imposibil, dacă prețul ajunge la zero.
O întreagă economie dată peste cap
Mai departe, o prăbușire ar afecta întreaga economie a criptomonedelor. Minerii de bitcoin, care concurează pentru a valida tranzacții și pentru a pune în circulație noi monede (fiind recompensați tot cu monede), nu ar mai fi stimulați să facă asta. Iar efectul ar fi oprirea procesului de minare de bitcoin.
Recentele turbulențe arată clar că bitcoin dictează direcția în care merg și celelalte monede digitale. Iar rezultatul ar fi distrugerea unui număr semnificativ de averi.
Cei care au investit la începuturi ar suferi pierderi relativ mici raportat la prețul pe care l-au plătit pe atunci pentru bitcoin. Dar cei care au cumpărat în urmă cu mai puțin de un an, la un preț mediu de 37.000 de dolari, aceia vor simți cel mai tare pierderile. Iar printre ei se numără majoritatea investitorilor instituționali expuși la criptomonede, printre care fondurile de investiții sau fondurile mutuale.
De asemenea, companiile de plăți precum PayPal, Revolut sau Visa ar suferi pierderi uriașe.
Vor fi afectați toți cei care au profitat de boom-ul cripto-monedelor, iar printre ei se numără și producătorul de microcipuri Nvidia, care ar fi puternic lovit de o eventuală cădere a pieței.
Per total, aproximativ 2 trilioane de dolari ar putea fi pierduți într-o primă undă de șoc, reprezentând o valoare mai mare decât capitalizarea de piață a companiei Amazon.
Iar fenomenul ar putea fi contagios și s-ar putea răspândi printre alte active, atât cripto, cât și mainstream.
Efectul de levier
O modalitate prin care se întâmplă asta este utilizarea la scară largă a ”efectului de levier” (utilizarea unui capital împrumutat de la un broker).
90% din banii investiți în bitcoin sunt cheltuiți pe derivate precum schimburile perpetue - pariuri asupra viitoarelor fluctuații care nu expiră niciodată. Majoritatea sunt tranzacționate pe platforme nereglementate, precum FTX sau Binance, de unde clienții se și împrumută pentru face pariurile mai valoroase.
Chiar și micile fluctuații de prețuri pot determina instalarea apelurilor în marjă (așa numitele ”margin calls” - atunci când expunerea contului depășește soldul).
Când se întâmplă asta, casele de schimb valutar pentru criptomonede lichidează rapid bunurile virtuale ale clienților, alimentând scăderile în prețurile criptomonedelor. De aceea, și casele de schimb valutar vor suferi pierderi uriașe în perspectiva prăbușirii bitcoin.
Disperarea de a nu a ajunge într-un ”margin call” ar putea forța pariorii să renunțe la activele convenționale pe care le dețin pentru a salva banii cash. De asemenea, este posibil ca ei chiar să renunțe să se mai zbată pentru a evita intrarea în apelul de marjă considerând că activele lor cripto nu vor mai valora prea mult oricând, iar asta atrage după sine un număr impresionant de lichidări.
Mai există și situația în care casele de schimb valutar reglementate sau chiar băncile au împrumutat dolari investitorilor care, folosind acești bani, au cumpărat criptomonede. Unele instituții au împrumutat dolari contra unei garanții în cripromonede. În ambele cazuri, debitorii aflați la risc vor fi nevoiți să lichideze alte active pentru a face față situației.
Amploarea ”efectului de levier” în sistem este greu de măsurat, dar ce este sigur este că pozițiile deschise la ora actuală valorează 24 de miliarde de dolari în acest moment, în creștere față de valoarea de 1,6 miliarde de dolari în martie 2020, estimează Kyle Soska de la Carnegie Mellon University.
Iar lichidările forțate din trecut ne arată cam care este direcția în care s-ar îndrepta piața. În luna mai, spre exemplu, când bitcoin și-a pierdut aproape o treime din valoare într-o singură zi, valoarea lichidărilor forțate s-a ridicat la 9 miliarde de dolari.
Se strică motorașul
O altă cale de răspândire o reprezintă monedele ”stablecoins”, o criptomonedă stabilă strâns legată de valoarea unei monede reale. Ele sunt cele care fac motorașul cripto să meargă ca uns.
Pentru că schimbarea de dolari în bitcoin este un proces costisitor și de durată, spre exemplu, traderii adesea apelează la aceste monede mai stabile, ancorate fie în dolari, fie în euro.
Astfel de monede (printre cele mai cunoscute fiind Tether și USD coin) valorează acum peste 100 de miliarde de dolari. Pe unele platforme cripto, ele sunt chiar principalul obiect de activitate.
Emitenții sprijină aceste monede stabile cu active care nu înseamnă neapărat bani cash.
Tether, spre exemplu, afirma la sfârșitul lunii martie că 50% dintre activele sale sunt în titluri pe termen scurt, 12% în împrumuturi securizate și 10% în obligațiuni corporative și metale prețioase.
O prăbușire a criptomonedelor ar determina o epuizare a monedelor stabile, forțând entitățile emitente să renunțe la activele lor pentru a face răscumpărări.
În luna iulie, agenția de rating Fitch a avertizat că o acțiune bruscă de răscumpărare în masă a criptomonedelor Tether ar putea afecta stabilitatea pe termen scurt a piețelor de creditare. De altfel, oficialii americani urmăresc cu atenție riscurile determinate de criptomonede și stablecoins, în mod deosebit.
Cel mai rău caz are un precedent: GameStop
În ultimele luni, corelația dintre prețul bitcoin și prețul acțiunilor - mai ales al celor propulsate de social media- s-a accentuat. Asta pentru că pariorii reinvestesc în criptomonede câștigurile obținute prin intermediul acțiunilor populare și invers.
Startul vânzărilor în masă ar fi dat de cei mai îndatorați dintre pariori - indivizii care acționează pe cont propriu și fondurile - care au investit în zonele de mare risc: în acțiuni populare sau în obligațiuni cu risc ridicat.
Investitorii expuși la acestea și-ar putea retrage lichiditățile, iar asta ar provoca o adevărată ”mlaștină” financiară.
Scenariul nu este departe de realitate: s-a întâmplat și cu principalul indice bursier al Americii, S&P 500, care a căzut cu 2,5% din cauza fenomenului GameStop.
Citește și:
