Situația economică a Egiptului este atât de gravă încât guvernul le cere oamenilor să mănânce gheare de pui.
Cea mai populată ţară a lumii arabe suferă din cauza unei crize valutare și unei inflații record în ultimii cinci ani, ceea ce face ca mâncarea să fie atât de scumpă încât mulți egipteni nu își mai pot permite puiul, un aliment de bază, scrie CNN Business.
Prețul unui kilogram de carne de pasăre a crescut de la 30 de lire egiptene (1,9 dolari) în 2021 la 70 de lire egiptene (2,36 dolari), potrivit presei de stat.
Aceste preţuri în continuă creștere au determinat Instituția Națională pentru Nutriție să ceară oamenilor să treacă la ... gheare de pui.
„Căutați alternative alimentare bogate în proteine, care vă vor salva bugetul?” se arată într-o postare oficială pe Facebook, unde sunt apoi enumerate mai multe variante începând cu gheare de pui și copite de vită.
Mulți egipteni sunt furioși că guvernul le cere cetățenilor să recurgă la aceste alimente care sunt simboluri ale sărăciei extreme din țară.
În Egipt, ghearele de pui sunt văzute ca fiind cele mai ieftine produse din carne, considerate de cei mai mulți deșeuri animale mai degrabă decât alimente.
„(Am intrat) în epoca gharelor de găină, a prăbușirii lirei egiptene… și a înecului în datorii”, a transmis pe Twitter Mohamed Al-Hashimi, o personalitate mass-media.
Dar alții par să asculte apelul. După recomandarea de a trece la gheare de pui, prețul unui kilogram de produs s-a dublat la 20 de lire egiptene.
Autoritățile locale spun că aproape 30% din populația Egiptului se află sub pragul sărăciei.
În 2019, Banca Mondială a estimat însă că „aproximativ 60% din populația Egiptului este fie săracă, fie vulnerabilă”.
Cum a ajuns Egiptul aici?
Egiptul a trecut printr-o serie de crize financiare în ultimul deceniu, care l-au forțat să solicite salvarea de la creditori precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și aliații arabi din Golf.
Dar țara a rămas prinsă într-un ciclu de împrumuturi despre care analiștii spun că a devenit nesustenabil. Datoria sa în acest an se ridică la 85,6% din PIB, potrivit FMI.
Unul dintre factorii care contribuie la economia eșuată a Egiptului este rolul exagerat al armatei, despre care analiștii spun că slăbește sectorul privat. Apoi, de vină mai este și alocarea de sume mari pentru mega-proiecte precum cel mai înalt turn din Africa și o nouă capitală în deșert.
În plus, economia Egiptului a primit o lovitură semnificativă în ultimii doi ani, când efectele pandemiei de Covid-19 și ale războiului din Ucraina. Pandemia a făcut ca investitorii să retragă 20 de miliarde de dolari din Egipt în 2020, iar consecințele economice ale războiului din Ucraina au determinat ca o sumă similară să părăsească țara anul trecut, potrivit Reuters.