Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat joi că, deocamdată, nu este necesară o majorare a taxelor în România. Reforma fiscală va fi discutată abia în a doua jumătate a anului, iar prioritatea rămâne controlul cheltuielilor publice.
Cu o zi în urmă, președintele interimar Ilie Bolojan atrăsese atenția că evitarea unor majorări de taxe depinde strict de succesul reformelor și de atragerea fondurilor europene.
Şeful de la Finanţe a vorbit şi despre riscul de recesiune, deficitele record cu care se confruntă România şi potenţialul pentru scumpiri în viitorul apropiat, din cauza taxelor impuse de SUA.
Iată declaraţiile sale, puse în oglindă cu ce ne spune preşedintele Bolojan, dar şi şeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Riscul de recesiune
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, nu prognozează în acest moment o recesiune și spune că lucrurile pe piața internațională sunt în mișcare, iar România trebuie să fie atentă la ceea ce poate să țină sub control.
- Tánczos Barna: „Eu în momentul de față nu aș prognoza în niciun caz o recesiune pentru că am văzut și ieri cât de fluide, cât de mișcătoare sunt aceste măsuri, aceste tendințe, pentru că SUA au făcut un pas înapoi, lucururile sunt într-o evoluție foarte rapidă și ce este extrem de neobișnuit acum pentru întreaga lume este viteza cu care se modifică anumite lucruri: anunțate, puse în practică, relocate, suspendate”.
Bolojan, în schimb, este de părere că economia noastră este mai vulnerabilă la recesiune, din cauza deficitelor guvernamentale mari, iar reforma statului este esențială, pentru a evita acest scenariu.
- Ilie Bolojan: Tarife peste tarife înseamnă inflație, scăderea puterii de cumpărare și riscul unei recesiuni economice. Este nevoie să reformăm statul. Spre deosebire de alte țări, unde la un deficit comercial mic, o ușoară recesiune înseamnă nu efecte foarte mari, într-o țară ca România, cu deficite mari, orice afectare economică poate avea niște efecte foarte mari.
Majorări de taxe
Întrebat dacă există riscuri de majorări de taxe în cazul în care nu se reduc cheltuielile, Tánczos Barna a declarat, pentru Digi24, că nu sunt motive pentru creșterea taxelor și că reforma fiscală este programată pentru a doua jumătate a anului.
- Tánczos Barna: „Nu suntem aproape de majorări de taxe, reforma fiscală se va discuta în a doua parte a anului. România s-a angajat să facă o reformă fiscală de ani de zile, lucrurile sunt cunoscute și asumate în PNRR, dar în momentul de față nu este nevoie de o majorare de taxe”.
În schimb, președintele interimar Ilie Bolojan a atras atenția că evitarea unor majorări de taxe depinde strict de succesul reformelor și de atragerea fondurilor europene.
- Ilie Bolojan: „Dacă nu se reduc cheltuielile publice, dacă nu sunt atrași banii europeni și dacă nu încurajăm munca, vom ajunge inevitabil la creșteri de taxe și impozite.”
Deficitele record
Ministrul Finanțelor a subliniat importanța pentru România a menținerii sub control a deficitului bugetar, afirmând că situația din februarie a fost mai bună decât cea de anul trecut în aceeași perioadă.
- Tánczos Barna: „Sunt specialiști care spun că suntem în grafic și, desigur, vor fi și voci care vor susține contrariul. Important e să ținem sub control cheltuielile și să investim eficient.”
Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, lansează și el un avertisment cu privire la faptul că România are cele mai mari deficite din Uniunea Europeană şi afirmă că această situaţie „foarte foarte grea” trebuie ţinută „cât de cât” sub control.
- Daniel Dăianu: „Nu numai deficitul bugetar, avem şi un deficit extern, este vorba despre deficitul de cont curent, care sunt singulare, sunt cele mai mari din Uniunea Europeană. Această situaţie foarte, foarte grea a noastră, din punct de vedere al dezechilibrelor, trebuie să fie ţinută cât de cât sub control.”
Taxele lui Trump vor duce la scumpiri?
Ministrul Finanțelor a declarat joi că taxele impuse de președintele american Donald Trump nu vor duce la scumpiri imediate în România, dar incertitudinea se menține pe termen mediu și lung.
- Tánczos Barna: „Pe termen scurt nu ne așteptăm la scumpiri imediate. Pe termen mediu și lung, nu știm cum se va termina această dispută între China și America.”
Daniel Dăianu, în schimb, adaugă că va exista un puseu inflaţionist, pentru că rămân „aceste tarife de bază, acest 10%”, cu referire la ultimul anunţ al lui Donald Trump.
- Daniel Dăianu: „Aşteptările, şi inflaţioniste, dar şi adversiunea faţă de risc, care şi ea creşte, vor face ca antreprenorii să stea în expectativă. Investiţiile, unele nu vor fi întreprinse, nu vor creşte, comerţul oricum va scădea pe plan mondial. Acesta este un context extrem, extrem de nenorocit pentru lume în general, are impact sever şi asupra Europei.”
Despre efectele taxelor a vorbit, marți, și președintele interimar, înainte ca Donald Trump să înghețe aplicarea lor pentru 90 de zile.
- Ilie Bolojan: "Tarifele anunţate de SUA vor avea un efect negativ asupra economiei europene. Trebuie să fim oneşti cu cetăţenii noştri şi să spunem aceste lucruri. Ce se poate întâmpla în perioada următoare? Companiile noastre care exportă produse în Statele Unite vor fi mai puţin competitive pe aceste pieţe, dar pe această linie directă impactul asupra economiei româneşti este relativ scăzut (…) Afectarea este pe zona de aluminiu, pe zona farmaceutică, în principal, şi pe zona de componente de oţel şi aluminiu."
Miercuri seară, preşedintele american Donald Trump a anunţat că suspendă pe o perioadă de 90 de zile suprataxele vamale ”reciproce”, cu excepţia Chinei, căreia i-a impus taxe vamale de 125%.
Guvernul accelerează împrumuturile
În primele trei luni ale anului 2025, Ministerul Finanțelor a reușit să acopere aproximativ 40% din necesarul brut de finanțare al Guvernului, care este estimat la 232 de miliarde de lei, arată o amplă analiză publicată de portalul Curs de Guvernare.
Guvernul Ciolacu 2 a împrumutat circa 94 de miliarde de lei, cu 16 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. O mare parte din finanțare a venit de pe piața internă, dar și împrumuturile externe au jucat un rol important, chiar dacă au fost obținute în condiții mai dificile decât în 2024, cu dobânzi mai mari și sume mai mici atrase decât cele planificate.
Pe plan extern, România s-a confruntat cu oferte mai slabe și costuri mai ridicate ale împrumuturilor, din cauza volatilității internaționale și a pierderii de credibilitate pe fondul unui deficit bugetar ridicat. Emisiunile de euroobligațiuni din februarie și martie 2025 s-au desfășurat în condiții mai nefavorabile decât în trecut, reflectând inclusiv incertitudinile politice interne.
România a fost nevoită să accepte dobânzi semnificativ mai mari, comparabile sau chiar mai ridicate decât ale unor țări cu ratinguri mai slabe, ceea ce evidențiază deteriorarea percepției externe asupra riscului suveran.
Pe piața internă, împrumuturile au atins peste 55 miliarde de lei, cu o contribuție semnificativă din partea populației, care a finanțat statul cu aproape 14 miliarde de lei prin programele Fidelis și Tezaur.