Majorarea TVA de la 5 la 9% pentru apartamentele sub 120.000 de euro, măsură care se regăsește în noul pachet de măsuri fiscale valabil de luna viitoare, alături de introducerea unor noi impozite şi desfiinţarea facilităţilor existente din breasla construcţiilor, va genera scumpiri în lanţ şi o criză artificială pe piaţa de real-estate locală, cu efecte negative asupra încasărilor la bugetul de stat din mai multe surse, consideră Liria Themo, director de marketing al Atria Urban Resort, unul dintre cele mai mari proiecte rezidenţiale din Bucureşti.
Este pentru a doua oară în mai puţin de 12 luni când autorităţile iau în calul majorarea TVA-ul la locuinţele nou construite, prima măsură intrată în vigoare în ianuarie 2023 vizând creşterea la 19% a TVA-ului pentru locuinţele al căror preţ de listă depăşea 120.000 de euro (prin scăderea plafonului de la 700.000 lei la 600.000 lei).
Dacă majorarea de la începutul anului a pus în dificultate familii cu copii care doreau un spaţiu locativ mai mare şi piaţa apartamentelor de trei camere cu vânzări în declin, majorarea TVA la 9% pentru locuinţele sub acest nivel blochează piaţa achiziţiei de locuinţe noi pentru că generează o scumpire artificială a preţurilor cu cel puţin 4%.
„În Bucureşti, cel puţin până în prezent, au existat locuinţe accesibile pentru clasa de mijloc dar noile măsuri fiscale enunţate pentru domeniul imobiliar - respectiv noua cotă de TVA de 9%, care o înlocuieşte pe cea de 5% -, care se suprapun blocajelor deja existente, trag un semnal de alarmă pentru toţi cei care vor să-şi achiziţioneze o locuinţă în Capitală. Dacă proiectul de OUG va trece în forma propusă, mulţi vor fi puşi într-o situaţie dificilă”, explică Liria Themo, citată de News.ro.
Decizia va avea un efect de bulgăre de zăpadă pentru întreaga piaţă şi va provoca o contracţie a încasărilor la bugetul de stat din mai multe perspective, consideră reprezentantul dezvoltatorului imobiliar.
Vânzarea unui număr mai mic de locuinţe, din cauza majorării va afecta negativ încasările de TVA şi poate determina dezvoltatorii să încetinească ritmul de construcţie. Încetinirea ritmului de construcţie va avea impact negativ asupra pieţei forţei de muncă din construcţii, şi, implicit, asupra încasărilor la bugetul de stat din perspectiva contribuţiilor.
Pe termen mediu, piaţa va intra din nou în deficit de mână de lucru, mulţi lucrători alegând să plece din nou în străinătate pentru a obţine venituri. Orice decizie de relaxare a fiscalităţii în real-estate, adoptată ulterior pentru piaţa construcţiilor noi, se va lovi de dificultatăţi în atragerea de forţă de muncă.
”Susţinem strategia de creştere a încasărilor la bugetul de stat însă considerăm că o soluţie bazată pe orice decizie de majorare a taxelor are nevoie de o analiză care ia în calcul nu doar promisiunile de încasare ci şi riscurile pe care le comportă creşterea acelor taxe. Este o decizie de-a dreptul paradoxală
Dacă în criza financiară din 2008, statul a folosit industria construcţiilor pentru a ajuta economia să îşi revină şi a creat programul Prima Casă, acum am putea analiza aceste măsuri ca fiind contraproductive, contraintuitive şi antisociale.
Industria construcţiilor are rolul de a pune în mişcare economia, pe orizontală şi verticală însă, prin măsuri insuficient analizate poate avea efectul creării unui blocaj în economie. Încetinirea ritmului industriei construcţiilor afectează în lanţ companii româneşti şi internaţionale care sunt mari contributori la bugetul de stat”, spune Liria Themo.
Cum s-a modificat de-a lungul timpului cota de TVA la locuințe
Reprezentantul Atria Urban Resort face și un istoric al modificărilor de TVA în ultimii 15 ani și al efectelor generate de aceste modificări.
- Guvernul a introdus, în 2008, o cotă specială de TVA de 5%, măsură care a reprezentat un instrument esenţial de sprijin pentru populaţia care dorea achiziţia unei locuinţe, dar şi de susţinere pentru sectorul imobiliar. De aici au decurs şi alte beneficii, cum ar fi creşterea numărului de tranzacţii imobiliare, îmbunătăţirea colectării de venituri la bugetul de stat, precum şi menţinerea sau crearea de noi locuri de muncă în domeniul construcţiilor.
- Iniţial, plafonul în care se încadrau apartamentele cu preţ calculat cu TVA de 5% era echivalentul a aproximativ 100.000 de euro (450.000 lei). În timp, acest plafon s-a dovedit insuficient, astfel că în 2021 s-a propus majorarea acestei sume, însă din momentul lansării propunerii iniţiale şi până la adoptarea şi intrarea în vigoare a acesteia a mai trecut un an.
- Abia la începutul lui 2022, s-a aplicat ceea ce guvernul a aprobat în 2021. Astfel, cota de TVA de 5% urma să se aplice apartamentelor care se încadrau într-un plafon de până la 700.000 de lei, adică aproximativ 140.000 de euro.
- De la 1 ianuarie 2023, s-a redus plafonul de la 700.000 lei la 600.000 lei (echivalentul a 120.000 de euro) pentru aplicarea TVA de 5% pentru locuinţe rezidenţiale. Dacă pe 31 decembrie 2022, un apartament cu trei camere de 76 mp utili se vindea la preţul de 125.000 euro + 5%TVA = 131.250 euro, de la 1 ianuarie 2023, preţul aceluiaşi apartament a fost de 125.000 euro + 19%TVA = 148.750 euro. O diferenţă de nu mai puțin de 14%.