Silicon Valley Bank (SVB) le-a acordat prime anuale angajaţilor, cu doar câteva ore înainte ca autorităţile americane să pună capăt activităţii instituţiei.
Angajaţi SVB au povestit că primele anuale se acordau în mod tradiţional în doua zi de vineri din martie.
Suma acestor ”bonusuri” - frecvente în sistemul bancar - este însă necunoscută pentru moment.
Un site american de recrutare evaluează însă la 12.000 de dolari primele acordate asociaţilor SVB şi la 140.000 de dolari bonusurile acordate conducerii SVB.
Potrivit Bloomberg, angajaţii SVB erau în 2018 - cu un salariu mediu de 250.683 de dolari pe an - unii dintre cei mai bine plătiţi salariaţi ai băncilor americane cotate pe bursă.
Doar angajaţii americani ai SVB au încasat prima aferentă lui 2022 vineri. Angajaţii internaţionali ai băncii urmau să încaseze această primă mai târziu, în martie, însă nu o vor mai face.
În pofida faptului că era prevăzută de mult timp, plata acestor prime ridică întrebări.
Ea a avut loc vineri dimineaţa, în plin ”bank run” - momentul în care clienţi SVB, cuprinşi de panică, încercau să-şi recupereze banii pe care i-au depus, pentru a nu pierde totul.
În zadar, însă, SVB nu mai dispunea de lichidităţile necesare pentru a face faţă acestui val de cereri şi a sfârşit prin a fi închisă.
Băncile din Europa nu sunt tocmai în siguranţă
Pe de altă parte, după colapsul băncilor americane Silicon Valley Bank şi Signature Bank, băncile europene nu sunt complet în siguranţă chiar dacă nu se confruntă cu un risc sistemic, a declarat marţi preşedintele Institutului german de cercetare economică (DIW), Marcel Fratzscher.
Chiar dacă există multe motive să fim mai puţin alarmişti, "nu aş spune că suntem complet în siguranţă în Europa, pentru că la rădăcina problemelor pentru cele două bănci americane stă creşterea foarte rapidă a dobânzilor, şi asta a luat prin surprindere foarte mulţi oameni", a spus Marcel Fratzscher, citat de Reuters.
Economistul german a subliniat că gradul de îndatorare este mult mai mare în SUA decât în Europa, făcând referire la dezechilibrul extrem de mare, existent în cazul SVB, între datoriile pe termen scurt şi investiţiile pe termen lung, care şi-au pierdut din valoare odată cu majorarea dobânzilor.
Cu toate acestea, Marcel Fratzscher a avertizat că şi băncile europene se confruntă cu această problemă.
"Trebuie să fim foarte atenţi", a spus Fratzscher, adăugând că băncile germane nu şi-au revenit încă pe deplin după criza financiară globală din 2008, care a început cu prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers, care avea "o importanţă sistemică" şi a dat naştere unui efect de domino.
"Nu vedem acelaşi lucru în cazul SVB, care este o bancă relativ mică", a explicat Marcel Fratzscher.