Salariile directorilor din companiile listate la bursă în România variază între 1.200 și 36.480 de euro pe lună, relevă un raport KPMG, care ia în calcul întreg mixul de remunerare a directorilor executivi, financiari si non-executivi, inclusiv tipurile de stimulente sau alte recompense pe termen lung.
Analiza KPMG în România “Studiu privind sistemul actual de remunerare a directorilor executivi și a membrilor Consiliilor de Administrație din cadrul companiilor listate” arată că:
- directorii executivi ai companiilor listate la Bursă au, preponderent, un salariu fix ce variază între 72.417 RON (aprox. 14.480 euro) și 2.188.771 RON pe an (aprox. 437.750 euro), adică între 1.200 euro și 36.480 de euro pe lună
- directorii financiari încasează între 162.043 RON (aprox. 32.410 de euro) și 1.370.313 RON (aprox. 274.060 euro) pe an, undeva între 2.700 și 22.840 de euro pe lună - o retribuție anuală între 40% și 100% din salariul unui director executiv
- directorii non-executivi sau financiari, jumătate încasează un salariu mai mare decât cel al unui director financiar, iar jumătate mai mic.
De asemenea, analiza KPMG arată că doar jumătate dintre companiile listate la Bursă acordă o formă de compensație variabilă, aceasta nedepășind o treime din totalul remunerației anuale, în general.
”Anul 2022 a marcat o premieră în istoria companiilor listate la Bursa de Valori București: remunerațiile primite de conducătorii companiilor listate au devenit publice, conform unei Legi ce transpunea o Directivă europeană intrată în vigoare în august 2021. (...) Analiza KPMG relevă pentru prima dată mixul de remunerare practicat de companii, tipurile de recompense variabile acordate, inclusiv tipurile de stimulente pe termen lung sau raportul comparativ al retribuțiilor directorilor”, a explicat Mădălina Racovițan, Partener Consultanță Fiscală, Head of People Services, KPMG în România.
Potrivit informațiilor publice analizate, companiile care fac parte din BET (cele mai tranzacționate companii de pe Bursă) ocupă prima jumătate a clasamentului: totalul remunerației fixe primite de un director executiv (CEO) din aceste companii reprezintă o treime (33%) din totalul remunerației tuturor celorlalte companii. Întrucât anumite companii din BET lipsesc din analiză din cauze obiective, este posibil ca procentul agenților economici care își recompensează directorii executivi cu salarii peste medie să fie chiar mai mare.
Dacă raportăm remunerația fixă anuală primită de directorii executivi la dimensiunea companiei, observăm că există o corelare directă între salariul CEO și mărimea companiei - salariul crește odată cu creștere dimensiunii companiei.
Există, însă, și câteva situații excepționale de companii care plătesc o remunerație fixă anuală mică comparativ cu dimensiunea companiei (496.830 RON - 99.367 euro, versus venituri anuale ale companiei de 29.738.633.465 RON - 5,9 miliarde euro), în timp ce altele își răsplătesc directorii cu sume mari prin raportare la dimensiunea companiei (1.386.348 RON - peste 277.000 de euro, versus venituri anuale ale companiei de 70.053.713 RON – puțin peste 14 milioane de euro).
UE va impune corelarea sistemului de bonusare cu atngerea țintelor de sustenabilitate
Studiul mai arată că doar jumătate dintre companiile listate la Bursă acordă o formă de compensație variabilă și, în aceste cazuri, aceasta nu depășește 30% din totalul remunerației anuale, în general.
”Având în vedere atribuțiile directorilor executivi și luând în considerare bunele practici internaționale, remunerația variabilă ar trebui să dețină un procent mai însemnat.
Aceasta recompensează performanța, iar un sistem de remunerare în care partea variabilă are o pondere mai mare este de preferat cu atât mai mult în cazul companiilor listate la Bursă.
Bunele practici privind remunerația variabilă în companiile listate (și nu numai) propun un sistem de remunerare variabil cu cel puțin două componente: pe termen scurt, de regula un an (de exemplu, bonusul anual, decontat de cele mai multe ori în numerar, limitat la remunerația fixă anuală, corelat cu performanța companiei și individuală pe termen scurt) și pe termen lung (minim trei ani, decontată de regulă în acțiuni sau într-o combinație de acțiuni și numerar, limitată la de două sau trei ori remunerația fixă anuală, corelată cu performanța companiei și individuală), care are scopul de a alinia interesele directorului cu performanța companiei pe termen lung și cu interesele acționarilor”, explică Mădălina Racovițan.
Ea avertizează și asupra unui aspect important observat în urma analizei – doar 14 companii menționează în rapoartele lor detalii care țin de ESG – factori de mediu, sociali și de guvernanță corporativă. Dintre acestea, doar patru oferă informații mai detaliate și una singură oferă informații relevante privind corelarea remunerației conducătorilor cu îndeplinirea unor indicatori de performanță privind ESG.
”Companiile trebuie să accelereze eforturile în această direcție, nu doar prin prisma responsabilității pe care o au față de societate, ci și ca răspuns la presiunile investitorilor, ale clienților sau ale schimbărilor legislative.
La nivelul Uniunii Europene există în pregătire o nouă Directivă ce vizează guvernanța corporativă și care va institui obligativitatea conectării sistemelor de bonusare pentru conducerea companiilor cu atingerea țintelor de sustenabilitate”, a conchis Racovițan.