România se află, în acest moment, la maximul său istoric de bunăstare, cu un PIB/capita la cel mai înalt nivel față de media europeană și cu un consum individual real care îl depășește pe cel al Spaniei.
Rezultatele sunt vizibile cu ochiul liber – iar statisticile arată că, în ciuda inflației (cea mai mare din UE), încrederea consumatorilor se menține ridicată.
Marea problemă este, însă, mecanismul foarte vulnerabil prin care obținem și acest PIB/capita și acest spectaculos consum individual real – care aleargă cu mult înaintea dezvoltării României:
Dacă la consum și la PIB-ul pe care acesta îl produce suntem aproape de media UE, la dezvoltarea care ar trebui să susțină această bunăstare suntem foarte departe: iată 5 cifre care ne constrâng la întrebarea cât vom mai rezista, la acest nivel, fără dezvoltare?
Euforia bunăstării
Cei doi indicatori, pe care se bazează bunăstarea și entuziasmul celor care cred că ea va persista fără să fie susținută de dezvoltare, sunt:
1, PIB/capita: 80% din media UE – potrivit datelor Eurostat.
Aici depășim Grecia, Ungaria, Slovacia, Croația, Bulgaria
2, Consumul individual real – 89% din media UE – potrivit datelor Eurostat:
Aici depășim Spania, Portugalia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria.
Dar cum arată mecanismul economic care susține acest PIB/capita și acest consum individual efectiv? Și cum vom putea acoperi gap-ul dintre bunăstare și dezvoltare?
Mai jos, pe ce ne bazăm:
Înapoierea dezvoltării
Dacă la PIB/capita și consumul individual suntem aproape de media UE, la parametrii economici care produc și susțin cei doi indicatori suntem foarte departe, iar diferența trebuie acoperită urgent, pentru că ea se va factura.
Alegem doar 5 astfel de parametri – considerați relevanți pentru stabilitatea economiei care susține prosperitatea istorică actuală:
1. Productivitatea muncii: 30% din media UE.
România e campioană la ritmul de creștere a productivității, însă în valoare finală este pe penultimul loc: 15.000 euro/angajat, față de 47.500 de euro/angajat care e media UE.
2. Productivitatea resurselor – 38% din media UE.
Productivitatea resurselor în România arată, de fapt, decuplarea PIB de eficiența economică.
Productivitatea resurselor arată calitatea – și nu doar cantitatea creșterii economice. Asta înseamnă tehnologie. Polonia, de exemplu, a ajuns la 60% din media UE.
3. Digitalizarea administrației – coeficientul DESI: 40% din media UE. E ultimul loc din Uniunea Europeană.
Scorul României e chiar mai prost – el e, însă, îmbunătățit de viteza Internetului, unde în UE suntem pe podium.
Citeşte integral articolul semnat de Cristian Grosu: Laurii cifrelor: cât mai putem susține această bunăstare, fără dezvoltare pe Curs de Guvernare