Tot mai multe voci se opun intenţiei Guvernului de a stabili un plafon de preţ pentru produsele agricole, alimentare, precum şi la îngrăşăminte, furaje şi pesticide.
Retailerii și patronatele din confederaţia Concordia, dar şi AHK România (Camera de Comerţ Româno-Germană) critică proiectul de ordonanţă care vizează plafonarea adaosului comercial la aceste categorii de produse şi susţin că măsura ar scoate România de pe harta economiilor de piață şi ne-ar trimite înapoi în comunism.
În plus, ei contestă şi obligaţia pentru comercianţii cu amănuntul de a comanda de la furnizori 80% din produsele estimate.
"Daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme pentru investitorii actuali şi viitori, scăzând semnificativ atractivitatea României în ochii investitorilor", a declarat preşedintele AHK România, Andreas Lier.
Aceeaşi poziţie o au şi patronatele din industria alimentară.
Ce spune retailerii despre plafonări
Retailerii sunt reprezentaţi de Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), care a transmis joi un comunicat în care arată că o asemenea reglementare ar afecta în mod extrem de grav mediul de afaceri din România.
În plus, retailerii se plâng că nu au fost anunţaţi de această măsură.
"Remarcăm cu surprindere faptul că un subiect atât de important precum cel al unei ordonanţe de urgenţă care vizează măsuri extinse de plafonare şi care riscă să afecteze de o manieră ireversibilă industria de retail din România nu este comunicat instituţional şi implicit nici asumat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În schimb, este promovat 'pe surse' un text de proiect de OUG care a apărut după consultări purtate de către Ministrul Agriculturii cu procesatorii - alături de organizaţii din agricultura ecologică şi alte categorii de operatori economici de pe lanţ, care însă sunt exceptaţi conform textului de proiect de OUG", se arată în comunicatul organizaţiei.
Retailerii susţin că sunt ignoraţi, deşi la debutul mandatului actualului ministru al Agriculturii, atunci când au început primele discuţii privind plafonarea, Florin Barbu alegea să comunice foarte des cu ei.
Iată alte idei exprimate în comunicat:
- o intervenţie mult prea abruptă în politicile comerciale ale agenţilor economici şi o imixtiune total neacceptabilă în modelele de business ale fiecărui actor în parte din sectorul de retail, având ca rezultat o afectare majoră a tuturor mecanismelor economice de formare a preţurilor.
- distorsionează grav întreaga piaţă a produselor agricole şi alimentare, precum şi pe cea a îngrăşămintelor, furajelor şi pesticidelor, trimiţând un mesaj negativ către investitorii plătitori corecţi şi la timp de taxe şi impozite la bugetul statului.
- va impacta direct în mod negativ planurile de investiţii ale companiilor în economia românească, precum şi locurile de muncă din industriile ce fac obiectul reglementării, dar şi în industriile conexe, atât pe verticală cât şi pe orizontală
- investitorii vor interpreta aceste măsuri drept semne clare ale lipsei de transparenţă şi de predictibilitate a politicilor publice şi a legislaţiei din România, obligându-i să-şi regândească planurile de afaceri şi să-şi reorienteze investiţiile către alte ţări mai prietenoase din punct de vedere al încurajării şi securităţii investiţiilor.
- comportamentul intruziv al statului faţă de mediul de afaceri privat creează un climat ostil şi împiedică funcţionarea normală a economiei de piaţă.
- aceste măsuri riscă să îndepărteze România de principiile economiei de piaţă şi să o apropie de modele economice dintr-o perioadă trecută, de tristă amintire, în care existau mercuriale pentru produsele alimentare.
- unul dintre efecte poate fi uşor anticipat: lanţurile de aprovizionare vor fi afectate, ceea ce probabil va duce la un blocaj în desfăşurarea activităţilor comerciale.
- pun în pericol stabilitatea economică pe termen mediu şi lung şi riscă să devină o reală provocare pentru însăşi securitatea alimentară a României.
Poziţia Confederaţiei Concordia
La rândul său, Confederaţia Patronală Concordia se opune ferm proiectului de OUG, considerând că plafonarea e contrară principiilor unei economii de piaţă funcţionale şi ca atare periculoasă.
"În general, mă abţin să comentez proiecte apărute pe surse, dar acesta este extrem de grav şi reprezintă o imixtiune directă, profundă şi neconstituţională a Guvernului în politicile comerciale ale agenţilor economici şi în relaţia contractuală dintre părţi, precum şi o intervenţie abruptă în mecanismele economice de formare a preţurilor produselor comercializate pe piaţă.
Ar fi un comportament intervenţionist aproape fără precedent al statului român în mecanismele de economie liberă, care nu face altceva decât să scoată România de pe harta economiilor de piaţă funcţionale şi transmite un semnal negativ şi foarte periculos.
Astfel de măsuri nu sunt doar în detrimentul dinamicii pieţei, ci şi contraproductive pentru securitatea alimentară şi stabilitatea economică pe termen lung.
Solicităm Guvernului României să nu ia nici măcar în considerare un astfel de proiect de lege şi sper că ceea ce am văzut pe surse este doar o regretabilă eroare fiindcă aşa ceva ar periclita inclusiv aderarea noastră la OCDE, un proiect pe care liderii acestei coaliţii şi l-au asumat", a declarat Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, citat într-un comunicat.
Iată obiecţiile Confederaţiei:
- o intervenţie directă şi repetată a statului în stabilirea marjelor comerciale, ceea ce este o încălcare flagrantă a principiilor pieţei libere.
- Forţarea comercianţilor şi distribuitorilor să opereze cu adaosuri comerciale plafonate la 10%, respectiv 20%, ignoră complet realităţile economice cu care se confruntă întreprinderile.
- Costurile de operare, fluctuante şi influenţate de factori externi precum energia, logistica sau forţa de muncă, nu pot fi reglate artificial de o astfel de măsură.
- acest plafon va descuraja operatorii economici şi va afecta puternic oferta de produse
- Interzicerea reducerilor comerciale pe baza volumelor tranzacţionate şi a termenelor de plată pentru anumite produse subminează mecanismele naturale de negociere şi optimizarea costurilor în comerţ.
- Aceste practici sunt esenţiale pentru stimularea vânzărilor şi pentru eficientizarea lanţului de aprovizionare. Restricţionarea lor va duce, inevitabil, la un blocaj în relaţiile comerciale şi la creşterea costurilor pentru toţi actorii implicaţi
- Reglementările de acest gen riscă să distorsioneze piaţa. Impunerea unui adaos comercial plafonat perturbă echilibrul competitiv pe piaţa produselor ce fac obiectul reglementării.
- Experienţele similare din alte ţări au demonstrat că astfel de măsuri conduc la disfuncţionalităţi majore şi creşteri de preţuri la alte produse, afectând, în final, tocmai consumatorii pe care statul pretinde că îi protejează
- plafonarea adaosului comercial riscă să sufoce concurenţa pe întreg lanţul alimentar, ceea ce va duce la o piaţă omogenizată, în care inovaţia, diversitatea produselor şi eficienţa sunt diminuate, lucru care va genera o scădere a opţiunilor, cât şi a calităţii produselor oferite pe rafturile magazinelor, în dezavantajul clar al consumatorilor.
- Într-o economie în care prognoza de creştere este tot mai rezervată, această ordonanţă va acţiona ca un factor inhibitor suplimentar pentru dezvoltarea companiilor româneşti.
- Retail-ul românesc operează cu marje de profit reduse pentru produsele alimentare. Un plafon pentru adaosurile comerciale ar afecta serios stabilitatea financiară a acestui sector, cu impact direct asupra planurilor de investiţii în dezvoltarea şi extinderea reţelelor comerciale şi de creare a noi locuri de muncă. Comercianţii mai mici vor fi împinşi spre insolvenţă.
- măsuri precum cele propuse în acest proiect de ordonanţă contravin atât principiilor fundamentale ale economiei de piaţă, cât şi angajamentelor României în vederea aderării la OCDE.
- Nu putem spera să ne aliniem cu economiile performante ale lumii, dacă adoptăm măsuri care au eşuat deja în alte state, precum Ungaria, care a plafonat preţurile la alimente în 2022, decizie respinsă recent de Curtea Europeană de Justiţie, şi a generat efecte negative severe pe piaţă.
Argumentele AHK România
Şi membrii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România) din sectoarele agricol şi retail se declară foarte îngrijoraţi şi dezaprobă cea mai recentă propunere a Ministerului Agriculturii.
Într-o scrisoare deschisă trimisă Guvernului, dată vineri publicităţii, ei arată că măsura ameninţă întregul lanţ valoric agroalimentar.
Iată argumentele lor:
- Această măsură este susceptibilă să contravină Constituţiei României, care garantează o economie de piaţă liberă, şi reprezintă o potenţială încălcare a regulamentelor şi legilor generale de desfăşurare a afacerilor în UE.
- Prevederile actuale vor duce la multiplicarea slăbiciunilor lanţului valoric care, în final, vor fi suportate tot de consumatorul român. Printre acestea se numără: blocarea lanţului de aprovizionare, deteriorarea climatului investiţional românesc, intervenţia în structura preţurilor şi fiscalitatea.
- Reglementările stricte privind stabilirea preţurilor vor perturba lanţurile de aprovizionare, făcând dificilă menţinerea nivelului stocurilor în conformitate cu noile restricţii. Acest lucru va duce la o penurie de bunuri esenţiale pe piaţă, ceea ce va fi în detrimentul consumatorilor.
- O astfel de măsură intruzivă în activitatea comercianţilor cu amănuntul ignoră economia de piaţă liberă, respectiv cererea şi oferta, pentru că unele dintre produse sunt consumate mai mult decât altele.
- O astfel de măsură nu poate contribui la formarea corectă a preţurilor pe piaţă, ci la ineficienţa operaţiunilor şi chiar la probleme cu fluxurile de numerar.
- Acest lucru ar putea provoca blocaje în întreaga industrie alimentară sau chiar insolvenţa, imposibilitatea de plata a producătorilor şi, în final, pierderea multor locuri de muncă.
- O astfel de măsură va contribui la agravarea risipei alimentare, în ceea ce priveşte cantităţile de produse comandate forţat, fără a exista o cerere suficientă din partea cumpărătorilor.
- Proiectul de ordonanţă subminează capacitatea întreprinderilor de a funcţiona flexibil şi receptiv într-un mediu de piaţă în schimbare rapidă. În astfel de circumstanţe, cel mai probabil, companiile îşi vor limita sau îşi vor opri activităţile curente sau viitoare.
- Proiectul ordonanţei va avea repercusiuni îngrijorătoare asupra lanţului de aprovizionare cu alimente, creând un haos şi daune în lanţul valoric agroalimentar
- Cerinţa unei documentaţii extinse pentru a dovedi respectarea limitelor marjei de profit adaugă un nivel de birocraţie care ar putea împovăra operaţiunile şi eficienţa întreprinderilor.
- Întrucât operatorii economici care activează în industria alimentară sunt printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României, afectarea eficienţei şi profitabilităţii acestor companii va avea un impact direct nu numai asupra pieţei forţei de muncă şi a investiţiilor, ci şi asupra colectării taxelor
"În condiţiile unei astfel de instabilităţi legislative şi a lipsei de predictibilitate, există un risc real ca multe companii să se retragă sau să se reorienteze către pieţele vecine", a avertizat Sebastian Metz, director general AHK România.
AKH România invită Guvernul "să se angajeze într-un dialog deschis cu reprezentanţii comunităţii de afaceri germane pentru a explora soluţii alternative care să conducă la sustenabilitatea afacerilor în slujba românilor", se mai arată în scrisoarea deschisă.
Planurile lui Florin Barbu
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, urmează să se întâlnească, pe parcursul săptămânii viitoare, cu reprezentanţii procesatorilor din sectorul de industrie alimentară pentru a definitiva proiectul de act normativ ce vizează instituirea unei măsuri de combatere a creşterii excesive a preţurilor la produsele agricole şi alimentare, precum şi la îngrăşăminte, furaje şi pesticide.
Barbu a anunţat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că toate produsele procesate în România vor beneficia de plafonarea adaosului comercial, un proiect de ordonanţă în acest sens urmând să fie lansat în dezbatere în perioada următoare, iar ulterior aprobat în Guvern.
Măsura a stârnit reacţii contradictorii, fiind susţinută de Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică - BIO România.