Principalele măsuri fiscale la privat și la stat din pachetul lui Ciolacu și ce s-a schimbat pe ultima sută de metri (Document)

Principalele măsuri fiscale la privat și la stat din pachetul lui Ciolacu și ce s-a schimbat pe ultima sută de metri (Document)

Premierul Marcel Ciolacu a angajat marți răspunderea Guvernului pe pachetul de măsuri fiscale prin care speră să aducă la buget, doar la anul, 20 de miliarde de lei, în timp ce ar trebui să reducă cheltuielile bugetare cu puțin peste 3 miliarde de lei.

Deși specialiștii au avertizat că aplicarea acestui pachet va duce la închiderea multor firme și la o creștere generalizată a prețurilor, singura consecință asupra mediului de afaceri pe care Guvernul o menționează în expunerea de motive este reducerea evaziunii.

Față de formele proiectului care au ajuns până acum în spațiul public pe surse oficiale sau neoficiale, schimbările nu sunt multe. Impozitul pe cifra de afaceri a băncilor va fi de 2% următorii doi ani, față de 1% cât era anunțat oficial.

Totodată, se pare că liderul UDMR Kelemen Hunor a fost eficient la negocieri și i-a convins pe foștii colegi de coaliție să scoată prevederea potrivit căreia administrațiile locale nu pot cheltui mai mult de 2,5% din veniturile proprii pentru concerte, festivaluri, zilele localității și alte festivități publice.

ADVERTISING

Economedia.ro și Profit.ro au analizat noul pachet fiscal și au evidențiat principalele măsuri:

  • IMM-urile plătesc de la 1 ianuarie 2024 impozit de 1% pe cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%.
  • Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele, care reprezintă de asemenea o taxă. Iar impozitul va rămâne la 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate. În schimb, Guvernul a decis să renunțe la prevederile care lăsau ONG-urile fără sponsorizările de la firme.
  • Băncile vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1%. Varianta inițială prevedea un impozit de 1% pe cifra de afaceri a băncilor, suplimentar impozitului pe profit.
  • Companiile din sectorul de petrol și gaze plătesc o taxă de 0,5% pe cifra de afaceri.
  • Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei. Pentru angajații din ultimele 3 sectoare menționate s-a decis și să plătească CASS.
  • TVA-ul mai rămâne 5% doar la cărți, ziare, reviste, muzee și evenimente culturale, livrarea de lemn de foc și energie termică. Crește de la 5% la 9% pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale și sportive, livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă. Crește de la 9% la 19% pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.
  • Taxa pe lux - Impozit special pe casele mai scumpe de 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro.
  • Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Voucherele de vacanță vor putea fi acordate și în bani.
  • Bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum.
  • Pentru PFA, se menține sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime.
  • Cresc accizele la țigări și alcool de la 1 ianuarie 2024.
  • Impozit de 70% pentru veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită. Guvernul spune că măsura va duce la o creștere a conformării voluntare a contribuabililor și intră în vigoare la 1 iulie 2024. Până atunci „se oferă o fereastră de oportunitate contribuabililor în vederea conformării, respectiv să-și declare veniturile și să-și plătească obligațiile fiscale aferente acestora”.
  • După negocierile cu liderul UDMR Kelemen Hunor, a fost eliminată prevederea potrivit căreia administrațiile locale nu pot cheltui mai mult de 2,5% din veniturile proprii pentru concerte, festivaluri, zilele localității etc.
ADVERTISING

Măsurile luate la stat

  • Diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora;
  • Desființarea posturilor vacante;
  • Desființarea funcției de șef birou;
  • Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe: a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție; b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție; c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuție.
  • Diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%;
  • Limitarea funcțiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;
  • Reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administrația locală, precum și cele din cabinetele conducătorilor autorităților/agențiilor/instituțiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României;
  • Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru angajații din sectorul bugetar ale căror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la 1.450 la 1.600 lei;
  • Acordarea indemnizației de hrană doar pentru angajații din sectorul bugetar ale căror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut;
  • Limitarea cuantumului sporului de condiții periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei;
  • Vor fi introduse limite pentru dotarea cu autoturisme, consumul de carburanți, achiziția de telefoane mobile și de abonamente lunare de telefonie mobilă
  • Comasarea unor instituții prin care se estimează o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere, cât și pentru funcțiile de execuție și o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii.
  • Remunerațiile membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație/supraveghere de la întreprinderile publice (atât la societăți cât și la regii autonome) cărora le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 109/2011, să fie constituite dintr-o indemnizație fixă lunară, care nu poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură. În cazul regiilor autonome, nu poate depăși 6 câștiguri medii pe ramură la regiile autonome și doar în anumite condiții.
ADVERTISING

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇